Содржина: antrenament pe posturi baschet

PG(coord.joc) - 40/50/100/80/80/30/30
La PG as mari doar la blk si det un pic

SG 75-90/45-60/100/100/75/55/50
La SG acelasi lucru ca la PG, as mai mari un pic la blk si det. Explicatie: SG-ul are tendinta de a arunca cel mai des, in acest caz un aparator ar trebui sa aiba cel mai mare blk dintre toti jucatorii. Detenta ajuta la precizia suturilor (aditional ajuta si la recuperari)

SF 100-110/100-105/100/100/100/100/100
La SF atributele de mai sus sunt pentru un sistem 3-4 out 1-2 in. Pentru un sistem 2 out 3 in ar mai trebui pulsat la agr/det

PF 40-55/70/50/50/70/100/100
La PF as alege varianta cu 55 la sho, in schimb as reduce de la blk si as pune la tehnica.

La C la fel, as lua de la blk chiar mai mult (nu vad rostul la sho/blk la C in conditiile in care el arunca 99% din caciula, iar pt.asta ii trebuie off/def. agr/det) si as completa la spe/teh

Adrian Moisescu a crescut azi in inaltime la 20 de ani.
Care a fi logica?

si eu am avut un pivot care a crescut la 20 ani, sezonul trecut. Si-a inceiat ciclul si nu mai creste a doua oara ... cel putin asa a fost la mine.

Dmitriy Kulakov
ID: 281640
Extremă de forță
SA: 657

Număr
91
Pantofi
Pantofii echipei naționale
Jucătorul nu are pantofi speciali


Jucătorul este în lotul național al Rusia Rusia.
Jucătorul a fost selecţionat pentru următorul meci.

Șut Blc Pas Teh Vit Agr Det Exp

77/71 102/83 63/84 64/60 96/74 128/88 127/85 52


Informaţii diverse
SA CM Vârsta LC Înă Che Ene Pos Pop
657 78% 24 bun (4/6) 214 cm (7′0″)

Cu intarziere cauzata de relocare in tari straine, includ mai jos cateva observatii facute pe echipa mea sezonul acesta, in continuarea discutiei incepute de mu3rt3 cu ceva timp in urma.

Echipa este construita sa joace faze fixe / aruncari din apropriere / C si SF – pentru ca nu antrenez sut si nici nu am SG cu detenta mare, deci vreau sa evit maxim sa arunge SG-ul ; PF si SG sunt pozitii pe care joaca tineri, deci nici pe ei nu-i vreau in ofensiva ; C si SF au detenta buna si incerc sa le dau si tehnica multa, si sunt pozitiile unde am cei mai experimentati jucatori. Tempo normal pt ca am suficienta viteza pt asta, dar nu suficienta sa joc fugi si arunca. Agresivitate normal, pt ca faulteaza in special oamenii mari, si vreau sa evit sa imi iasa C pt faulturi, fiind om de baza in echipa.

Pe ideea asta, am avut urmatoarele cifre pana acum :
Din numarul total de aruncari incercate (peste 3,000 in total), 80% sunt de 2 pct si 20% de 3 pct. Pe pozitii, aruncarile de 2 pct sunt impartite astfel : 36% C ; 25% SF ; intre 10-16% PG, SG si SF. Asta inseamna ca tactica de aruncari din apropiere cu C si SF functioneaza destul de bine in a directiona aruncarile catre pozitiile dorite. Eficienta la 2 pct este in jur de 55-60% pt toti, cu exceptia SG, unde e 44%, si suspectez ca e din cauza detentei mici (40).

La 3 pct, aruncarile sunt impartite intre SG, PG si SF, in ordinea asta, cu procente intre 26-37% din numarul de aruncari incercate, pe cand C si PF au impreuna 5% din numarul total de aruncari de 3 pct incercate de echipa. Prin urmare, am un argument ca antrenamentul de sut nu este necesar pentru PF si C (intrebarea 4 din lista), in contextul unei tactici bazate pe aruncarile din apropiere. PF si C meu au 35 sut, in medie. Eficienta PG-SF este in jur de 35%, in conditiile in care sutul este destul de mic – 55 PG& SG si 40 SF. La 3 pct, procentele ligii variaza intre 28.1 si 42.6%, eu avand 35%. Nu cred ca pot raspunde documentat la intrebarea 5) din lista, avand in vedere ca cifrele mele pot fi afectate de faptul ca arunc putin de 3 pct, dar o valoare a shootingului peste 60, si in special valori mari, de 100, nu s-ar justifica decat cu o tactica bazata pe aruncari de 3 pct, pe care n-as folosi-o din mai multe motive.

Conform statisticilor ligii II.1, am cele mai bune procentaje la 2 pct, 55.6%, procentele ligii variind intre 42.2 si 55.6%. La 3 pct, procentele ligii variaza intre 28.1 si 42.6%, eu avand 35%. Ca si structura a reusitelor, am 82% din numarul total de puncte marcate din aruncari de 2 pct, pe cand echipele cu cele mai bune procentaje la 3 pct coboara pana la 60% din numarul total de puncte marcate din aruncari de 2 pct. Sunt locul 5 in top cele mai multe puncte marcate pe meci si locul 1 in top cele mai putine puncte marcate pe meci.

Rezumand – nu antrenez sut la oamenii mari (SF-C). Antrenamentul respectiv merge in tehnica, pentru imbunatatirea aruncarilor de 2 pct si reducerea numarului de faulturi, si in blocaj, pentru imbunatatirea apararii. Antrenez putin sut la oamenii mici (PG-SG). Antrenamentul respectiv e directionat catre blocaj, in special pt SG, pentru a reduce eficienta ofensiva a adversarilor. Echipa urca in medie la 80 blocaj, tinta pentru titulari fiind 75. Consider ca tactica + antrenament se imbina pt a ma asigura ca arunca cine vreau eu, cu procentaje bune, si ca, daca nu dau multe puncta, pentru ca nu arunc mult de 3, adversarul da si mai putine, pt ca va avea procentaje slabe de oriunde arunca. Pe termen mediu (1-2 sezoane) intentionez o migrare a aruncarilor de pe SF pe PF ; in contextul restructurarii echipei, PF-ii vor avea detenta + tehnica + experienta mai buna. Nu cred ca voi schimba ceva semnificativ pe termen mediu, atata timp cat combinatia de mai sus functioneaza.

Alte statistici :

Recuperarile sunt impartite astfel : 7% PG, 10% SG, 16% SF, 22% PF si 45% C. Exista o corelatie puternica, de 0.92, intre procentele de distributie a recuperarilor si detenta jucatorilor de pe pozitiile respective. Corelatia se pastreaza si daca analizam clasamentul recuperatorilor ligii, unde locurile 1-3 au in ordine, 154, 135 si 120 detenta. Surpriza a fost sa vad ca sunt abia pe locul 7 in liga la recuperari, cu 35.8/meci (locul 1 = 41.6), dar sunt pe 6 la recuperari defensive cu 25.6 vs locul 1 cu 27 recuperari /meci. Abia locul 11 la recuperari ofensive (10.2 vs 14.7), unde ar exista o justificare datorita procentelor bune de aruncari reusite. As spune ca o detenta mare ajuta atat la procentajele de 2 pct, cat si la recuperari, deci pun pe lista de prioritati detenta pt sezonul care vine. E oarecum surprinzator ca SF-ul are doar 16% din recuperari, in conditiile in care nu am neglijat combinatia agresivitate/detenta pt SF si joc 2 in / 3 out.
Ca sa raspund si la intrebarea 3) din lista – detenta e utila si la 2 pct, si la recuperari, pe cand agresivitatea atrage dupa sine cresterea faulturilor si necesitatea antrenarii tehnicii, deci o detenta mare nu are decat beneficii, pe cand o agresivitate mare are doua neajunsuri mari. (vesi si analiza faulturi)

Pasele decisive sunt impartite astfel : 34% PG, 26% SG, 21% SF, 11% PF si 9% C. Exista o corelatie foarte puternica, de 0.99, intre procentele de distributie a paselor decisive si skillul de pase al jucatorilor. Exista o corelatie puternica intre procentele de reusite de la 2 pct si 3 pct ale echipelor din serie si numarul de pase decisive de 0.85 si 0.77 (de asteptat, nu ?). In conditiile de mai sus, pe o tactica de aruncari din apropiere cu aruncatori din grupul SF/PF/C, e discutabila necesitatea de pase pentru pozitiile respective, daca PG/SG primesc foarte mult antrenament de pase « prin natura postului ».

Revin cu alte statistici (TO, ST, Blk) dupa meetingurile zilei.

Si ultima parte:

Blocajele au fost distribuite astfel pe posturi : PG – 12% ; SG – 18% ; SF – 24% ; PF – 21% ; C – 24%. Blocajele nu se coreleaza deloc cu skillul de blocaj al jucatorilor, desi acest skill ar trebui sa le genereze, si par a fi corelate mai mult cu distributia aruncarilor pe posturi in echipa (cum arunca adversarii, dar nu am suficiente date ca sa concluzionez aici). Am verificat si frecventa blocajelor (blocaje / minute jucate), corelate cu pozitia, inaltimea si skillul de blocaj, si nimic nu face prea mult sens. Ca si trend, majoritatea celor care au peste 70 blocaj fac un blocaj la 38-40 minute jucate, pe cand rezultatele celor sub 70 blocaj sunt haotice. Si peste skill 70 blocaj sunt rezultate de pana la 110 minute jucate pt un blocaj, dar jucatorii acestia au putine minute si pot fi priviti ca exceptii, ca de altfel si cei cu blocaj sub 70 (am putini). O intrebare ar fi daca distributia blocajelor ar fi afectata si de apararea in zona, jucand asa toate meciurile. O a doua intrebare ar fi daca un skill de blocaj ridicat este necesar, si in special pentru oamenii mari. La aceasta a doua intrebare, rezultatele de mai sus sunt neconcludente, asa ca am analizat urmatoarele : am cea mai buna aparare din liga, deci un blocaj ridicat se justifica prin prisma statisticilor echipei ; foarte multe aruncari sunt pe oamenii mari (in special in cazul tacticii mele), deci m-as simti mai confortabil daca oamenii mari ar avea un blocaj bun ; STL-urile se coreleaza cu blocajul…

Steal-urile au fost distribuite astfel pe posturi : PG – 22% ; SG – 16% ; SF – 19% ; PF – 18% ; C – 25% si se coreleaza puternic (+0.88) cu blocajul mediu pe post si slab (+0.30) cu viteza medie pe post. O analiza pe jucator a minutelor jucate pentru un Steal rezulta intr-o dispersie extrem de mare in relatie cu skillul de viteza, si o mare concentrare functie de blocaj. Concret, Steal-urile imi apar a fi direct corelate cu skillul de blocaj, si necorelate cu viteza, sau cel putin slab corelate.

TO-urile au fost distribuite astfel pe posturi : PG – 18% ; SG – 18% ; SF – 19% ; PF – 27% ; C – 19%. Se remarca distributia relativ uniforma, plusul de la PF fiind pentru pozitia pe care joaca cei mai tineri jucatori. Nu pot sa leg TO-urile de un skill anume, ele parand sa se coreleze cu un « cos de skilluri » format, in ordinea cifrelor, din : experienta (I), blocaj, pase, viteza (II), tehnica (III) cu diferente mici intre grupele I-III si practic fara diferente intre skillurile din grupul II.

Pentru intrebarea 8, am pareri (se pare) diferite de antrenorul U17 pt ca vad mai degraba functionale tacticile de fugi si arunca & aruncari de 3 si atacuri lente & aruncari din apropiere, in combinatia asta, pt ca:

Tactica de fugi si arunca presupune viteza, care e mai ridicata pt jucatorii scunzi (PG, SG, SF) prin "cerinta postului", si astora le e mai util skullul de sut decat ar fi oamenilor mari. Oamenii mari au nevoie de detenta si agresivitate, care agresivitate ar trebui asociata si cu niste tehnica, deci viteza vine abia pe urma. Mi se pare riscant sa ai un C care sa rupa suta de metri, dar sa nu poata recupera. Pt aruncari din apropiere ai avea nevoie de detenta + tehnica - nu vad viteza aici. Deci viteza ar fi un al 4-lea skill pt oamenii mari, iar ca sa poata recupera, fugi si arunca din apropiere si sa fie si competitivi pe tactica asta, e destul de greu.

Atacuri lente cu aruncari din apropiere iti lasa posibilitatea sa antrenezi oamenii mari pe detenta + agresivitate + tehnica; scoti viteza din schema si te concentrezi pe 3 skilluri in loc de 4.

Foarte interesanta expunere
Felicitari