时间:

您的球队:
交流
Public account
  PRO区
1330个信用点
购买信用点
你当前正在使用公共账号。如果想进行比赛或是加入讨论,你需要登陆。如果你是新玩家,请先进行注册。

  PowerPlay 杂志

AC Milan - Haine de sarbatoare


AC Milan - Haine de sarbatoare

AC Milan

 

AC Milan
AC Milan.svg
Informații generale
Nume complet Associazione Calcio Milan S.p.A.
Poreclă Rossoneri (Roș-negrii)
il Diavolo (Diavolul)
Data fondării 16 decembrie 1899
Culori roșu și negru
Stadion San Siro
(85.700 locuri)
Campionat Serie A
Finanțator Italia Silvio Berlusconi
Președinte Vacant
Antrenor Italia Massimiliano Allegri
Site web www.acmilan.com
Palmares
Național Campionatul Italiei (18)
Cupa Italiei (5)
Supercupa Italiei (6)
Internațional Cupa Campionilor Europeni (7)
Supercupa Europei (5)
Cupa Cupelor (2)
Cupa Intercontinentală (3)
Campionatul Mondial al Cluburilor (1)
Echipament

   Associazione Calcio Milan, cunoscut mai bine ca AC Milan sau simplu Milan este un club de fotbal cu sediul în Milan, Lombardia. Clubul a fost fondat în 1899 de Herbert Kilpin, Alfred Edwards și alți patru englezi, clubul petrecându-și marea majoritate a istoriei în Serie A, prima ligă a fotbalului italian, petrecând numai doi ani în Serie B în anii '80.

   Clubul a câștigat oficial 18 trofee internaționale recunoscute de UEFA și FIFA și rămâne la egalitate cu Boca Juniors ca având cele mai multe din lume. Milan are patru titluri mondiale, mai mult decât oricare club din lume, câștigând Cupa Intercontinentală de trei ori și Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA o dată. Milan a câștigat Cupa Campionilor Europeni/Liga Campionilor de șapte ori; numai Real Madrid depășind acest număr. Milan a câștigat de asemenea și Supercupa Europei de cinci ori și Cupa Cupelor UEFA de cinci ori.

   Pe plan intern, Milan a câștigat 18 campionate, această performanță făcând clubul să fie al treilea din Italia la numărul de campionate după rivalii locali Internazionale (18 titluri) și deținătoarea celor mai multe titluri Juventus (27 titluri). Milan a câștigat de asemenea Cupa Italiei și Supercupa Italiei de cinci ori. Cupa UEFA (Europa League) este singura competiție de mare importanță la care a participat și nu a câștigat niciodată. Milan a fost membru fondator al grupului G-14 și al Asociației Europene a Cluburilor, care a fost fondată după dizolvarea primei organizații.

   Milan joacă meciurile de acasă pe San Siro, de asemenea cunoscut și ca Stadionul Giuseppe Meazza. Stadionul pe care îl împarte cu Inter este cel mai mare din Italia cu o capacitate de 80.074. Patronul clubului este Silvio Berlusconi. Milan este unul dintre cele mai bogate cluburi din Italia și din lume.

      Istoria

   Clubul a fost fondat în 1899 sub denumirea de Milan Cricket and Football Club de către Alfred Edwards, un expatriat britanic, suporter la acea vreme al echipei englezești Nottingham Forest. În onoarea originilor sale, clubul și-a păstrat denumirea engleză în loc să și-o schimbe în italienescul Milano. În plus, denumirea "Milan" se potrivește la cuvântul din dialectul milanez prin care este cunoscut orasul Milano, care se pronuntă ca în limba engleză.

   Echipa o dobândit imediat notorietate, grație lui Herbert Kilpin, căpitanul și antrenorul trupei, un englez care venise în Italia în 1891, pentru a juca la Internazionale Torino, dar care a cunoscut consacrarea în tricoul roș-negru. Primul trofeu a fost cucerit în ianuarie 1900 - Medaglia del Re (Medalia Regelui), urmând apoi trei titluri de campioni, în 1901, 1906 și 1907, toate sub îndrumarea lui Kilpin. Acesta a fost obligat să renunțe la fotbal când Federația Italiană a interzis jucătorilor englezi să mai evolueze în campionatul din peninsulă, dar a rămas la Milano, unde a încetat din viață în 1916 și unde este înmormântat.

     Perioada interbelică

   În 1919, echipa și-a schimbat denumirea în Milan Football Club, dar nu a mai avut succesul dinaintea Primului Război Mondial, ocupând doar poziții de mijloc în prima ligă italiană.

În 1938, numele echipei s-a italienizat, denumirea oficială fiind Associazione Calcio Milano.

     Anii '50

   După Al Doilea Război Mondial, AC Milan revine în topul ligii italiene, și în 1951 cucerește primul titlu după o pauză de 44 de ani. Marele Milan s-a numit acea echipă cu tripleta Gre-No-Li, un trio suedez, alcătuit din Gunnar Gren, Gunnar Nordahl și Nils Liedholm. Timp de zece sezoane, între 1948 și 1957, Milan a încheiat de fiecare dată între primele trei, câștigând și alte trei titluri de campioană, în 1955, 1957 și 1959.

     Anii '60 - Catenaccio

   În 1962, Milan cucerește din nou titlul în Serie A. Antrenor era Nereo Rocco, un antrenor care a reinventat fotbalul. De la acel 3-2-5 extrem de ofensiv care se juca în marea parte a Europei, Rocco a trecut la sistemul defensiv, 5-2-3. Iar rezultatele nu au întârziat să apară. În 1962-63, Milan câștigă în premieră Cupa Campionilor Europeni după ce a învins pe Benfica Lisabona în finală cu 2-1.

   În următorii ani, Milan însă a devenit a doua echipă din Italia, după Interul lui Helenio Herrera, cel care avea să perfecționeze catenaccio-ul. Al nouălea titlu de campioană pentru rosso-nerri a venit abia în 1968, an în care Milan câștigă și Cupa Cupelor, 2-0 în finala cu SV Hamburg. În 1969 vine și a doua Cupă a Campionilor, 4-1 în finala cu Ajax Amsterdam, urmată și de prima Cupă Intercontinentală, într-o dublă manșă cu Estudiantes La Plata, 3-0 la Milano și 1-2 la Buenos Aires.

    

     Anii '70 - Prima steluță, dar și prima retrogradare

 

   Începutul anilor '70 aduce noi trofee pentru AC Milan: trei Cupe ale Italiei și a doua Cupă a Cupelor, dar principalul obiectiv era al 10-lea titlu de campioană, care ar fi adus pe sigla clubului o steluță. Milanezii au avut de așteptat până în sezonul 1978-79 pentru acest titlu, venit în mandatul lui Nils Liedholm. Însă la finalul sezonului următor, milanezii au fost retrogradați de Federație în Serie B, alături de Lazio Roma, din cauza unui scandal de pariuri sportive.

     Anii '80 - Începe Era Berlusconi

   Milan revine după doar un sezon în Serie A, dar la finalul stagiunii 1981-82 se reîntoarce în Serie B după cel mai slab an al echipei. Din nou petrece un singur sezon în a doua divizie, dar apoi rămâne în mediocritate până în 1986, când la 20 februarie Silvio Berlusconi cumpără echipa, îl aduce ca antrenor pe Arrigo Sacchi și trei jucători olandezi:pe Marco van Basten, pe Ruud Gullit și pe Frank Rijkaard. De asemenea, vin și câțiva jucători italieni de valoare, precum Roberto Donadoni și Carlo Ancelotti. Iar rezultatele nu întârzie. În 1988, Milan redevine campioană, după o luptă crâncenă cu Napoli, echipa la care evolua Diego Maradona.

   În sezonul 1988-1989, Milan câștigă a treia oară Cupa Campionilor Europeni, după o finală senzațională, 4-0 în fața Stelei București, în care s-a impus cu 4-0. Succesul a fost urmat de cel din Cupa Intercontinentală, 1-0 în meciul cu Nacional de Medellin.

   Cele două succese sunt trase la indigo un an mai târziu. În finala Cupei Campionilor, AC Milan învinge pe Benfica Lisabona cu 1-0, devenind prima echipă după 10 ani care își păstrează trofeul. Iar în Cupa Intercontinentală, italienii înving cu 3-0 pe Olimpia Asuncion din Paraguay.


     Anii '90 - Dream Team

 

   Arrigo Sacchi părăsește trupa în 1991, pentru a prelua conducerea naționalei Italiei și în locul său este adus Fabio Capello, sub îndrumarea căruia rosso-nerri devin invincibili. De altfel, presa îi supranumește Dream Team, după ce înregistrează 58 de meciuri consecutive fără înfrângere. Pe lângă trei titluri consecutive (între 1992 și 1994), Milan ajunge de trei ori la rând și în finala Ligii Campionilor. În 1993 pierde disputa cu Olympique Marseille, un an mai târziu reușește un nou spectacol în disputa cu FC Barcelona pe care o învinge cu 4-0, iar în 1995 pierde la limită înfruntarea cu Ajax Amsterdam. Din echipă făceau parte jucători precum Franco Baresi, Paolo Maldini, Marcel Desailly, Dejan Savicevic, Zvonimir Boban, Roberto Baggio sau George Weah.

   În 1996, cu această pleiadă de vedete, Milan câștigă al 15-lea titlu de campioană. Însă în vara acestui an, Fabio Capello acceptă o ofertă de la Real Madrid și părăsește Italia, iar în locul său este adus uruguayanul Oscar Washington Tabarez. Debutul său este modest și Tabarez este schimbat cu Arrigo Sacchi, dar Milan încheie doar pe locul 11.

   După un sezon în Spania, Capello revine la Milan în 1997, alături de câțiva jucători noi, între care Patrick Kluivert și Leonardo, dar echipa rămâne la jumătatea clasamentului, locul 10 la final, iar Capello este demis și el.

   1998 este anul când pe banca tehnică este adus Alberto Zaccheroni, tehnicianul care făcuse senzație cu sistemul 3-4-3 la Udinese în sezoanele anterioare. De la echipa din Udine, Zaccheroni aduce și doi jucători: Oliver Bierhoff și Thomas Helveg și Milan reușește o revenire incredibilă, cucerind al 16-lea titlu de campioană. Însă lipsa de succese în Liga Campionilor îl costă pe Zaccheroni care este demis.

      Anii 2000 - Două Ligi ale Campionilor

Echipele de start AC Milan - Liverpool FC, UEFA Champions League 2006-2007

   După un an de căutări și numeroase transferuri, între care și românul Cosmin Contra, în 2002 este adus ca tehnician Carlo Ancelotti.

   Echipa obține locul patru în sezonul 2001-02, similar cu o calificare în Liga Campionilor, competiție pe care avea să o câștige în sezonul următor pentru a șasea oară. În finala cu rivala Juventus Torino, Milan se impune la loviturile de departajare ucraineanul Andrei Șevcenko transformând penaltiul decisiv.

   În 2004, Milan revine și în fruntea Serie A, cucerind al 17-lea titlu cu un record al competiției la numărul de puncte obținute, iar în 2005 joacă din nou finala Ligii Campionilor, una memorabilă cu FC Liverpool. După ce au condus cu 3-0 la pauză, italienii s-au văzut egalați în partea a doua și apoi au pierdut trofeul la loviturile de la 11 metri. În schimb, în 2007 aveau să-și ia revanșa, obținând cel mai important trofeu european inter-cluburi, tot într-o dispută cu FC Liverpool.

   A urmat apoi și prima victorie în Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA, competiție care înlocuise între timp Cupa Intercontinentală. În finală, Milan a învins pe Boca Juniors și a obținut al 18-lea trofeu internațional.

   În 2008-09, Milan încheie sezonul pe locul 3, dar cel mai important moment al stagiunii a fost retragerea căpitanului Paolo Maldini, după 25 de ani petrecuți doar în tricoul rosso-nerrilor.

     Stadion

   În prezent, AC Milan își dispută meciurile de pe teren propriu pe stadionul San Siro, cunoscut și sub denumirea de Giuseppe Meazza. Stadionul este împărțit de Milan cu rivalii de la Internazionale Milano (cunoscuți și sub numele de "Inter"), celălalt mare club al orașului Milano. Suporterii Milanului preferă însă denumirea de "San Siro" deoarece Meazza, deși a jucat la ambele echipe ale orașului, a contribuit mai mult la succesele Interului decât la cele ale Milanului.

   Stadionul a fost construit în 1926,în regim de proprietate de către istoricul președinte al AC Milan Piero Pirelli, Internazionale Milano rămănând înca timp de câțiva ani să dispute meciurile interne la "Arena di Milano",ce se află lângă gara de nord a orașului.

   Constructia celei de-a treia galerii a început în 1988, spre a mari capacitatea stadionului,în vederea campionatului mondial de fotbal care s-a desfășurat în Italia in 1990.

     Suporteri și rivalități

Banner al lui Milan care spune "Inter, adevărata comedie din 1908," cu o caricatură a lui Dante

   Milan este unul dintre cele mai susținute cluburi din Italia, conform unui sondaj realizat de ziarul La Repubblica. Istoric, AC Milan (numit în mod uzual „Milan") avea suporteri proveniți preponderent din clasele muncitoare și sindicate, în timp ce Inter era susținută de pături sociale mai prospere. Una dintre cele mai vechi grupări ultras din Italia Fossa dei Leoni, își are originile în Milan. În acest moment principalul grup ultras este Brigate Rossonere.

   Fanii Genoa consideră Milan ca fiind un rival de moarte după ce Vincenzo Spagnolo, un fan al Genoa a fost înjunghiat mortal de către un fan milanez în ianuarie 1995. Oricum, cea mai mare rivală a celor de la AC Milan este Internazionale; ambele cluburi se întâlnesc în mult așteptatul Derby della Madonnina de două ori în fiecare sezon din Serie A. Numele derbyului face referire Fecioara Maria a cărei statuie se află pe Catedrala din Milano, una din principalele atracții ale orașului. Meciul de obicei creează o atmosferă plină de viață cu numeroase bannere (adesea pline de umor sau ofensatoare) desfășurate înainte de începerea jocului.

      Culorile și emblema

   Culorile clubului sunt roșu și negru și au fost fixate încă de la înființare de Herbert Kilpin care le-a descris astfel: roșul reprezintă focul diavolilor milanezi, iar negru este frica adversarilor de a-i înfrunta.

   Emblema clubului este o combinație între culorile echipei și steagul orașului Milano, crucea roșie pe fond alb.

      Lotul actual de jucători

   La data de 28 ianuarie 2011

Nr.
Poziție Jucător
1 Italia P Marco Amelia
2 Nigeria F Taye Taiwo
4 Olanda M Mark van Bommel
5 Franța F Philippe Mexès
7 Brazilia A Alexandre Pato
8 Italia M Gennaro Gattuso (vice-căpitan)
9 Italia A Filippo Inzaghi
10 Olanda M Clarence Seedorf
11 Suedia A Zlatan Ibrahimović
13 Italia F Alessandro Nesta
16 Franța M Mathieu Flamini
17 Italia F Massimo Oddo
19 Italia F Gianluca Zambrotta
20 Italia M Ignazio Abate

Nr.
Poziție Jucător
23 Italia M Massimo Ambrosini (căpitan)
25 Italia F Daniele Bonera
27 Ghana M Kevin-Prince Boateng
28 Olanda F Urby Emanuelson
30 Italia P Flavio Roma
32 Italia P Christian Abbiati
33 Brazilia F Thiago Silva
43 Italia A Alberto Paloschi
70 Brazilia A Robinho
76 Columbia F Mario Yepes
77 Italia F Luca Antonini
92 Italia A Stephan El Shaarawy
99 Italia A Antonio Cassano

      Tricouri retrase

   Tricoul cu numărul 3 a fost retras în vara anului 2009, în onoarea lui Paolo Maldini, cel care a fost căpitan al echipei între 1997 și 2009 și și-a desfășurat întreaga carieră în tricoul lui AC Milan.

   Tricoul cu numărul 6 a fost retras în 1997, în onoarea lui Franco Baresi, care a evoluat timp de 20 de ani, între 1977 și 1997 la AC Milan.


     Palmares


   Trofee interne

  • Serie A:
    • Campioană (18): 1901; 1906; 1907; 1950-51; 1954-55; 1956-57; 1958-59; 1961-62; 1967-68; 1978-79; 1987-88; 1991-92; 1992-93; 1993-94; 1995-96; 1998-99; 2003-04; 2010-11
  • Cupa Italiei:
    • Câștigătoare (5): 1966-67; 1971-72; 1972-73; 1976-77; 2002-03
  • Supercupa Italiei:
    • Câștigătoare (6): 1988; 1992; 1993; 1994; 2004; 2011
  • Serie B:
    • Campioană (2): 1980-81; 1982-83


   Trofee internaționale

  • Liga Campionilor UEFA (fostă Cupa Campionilor Europeni):
    • Câștigătoare (7): 1962-63; 1968-69; 1988-89; 1989-90; 1993-94; 2002-03; 2006-07




文章评分: 粗糙 - 正常 - 优秀     阅读人数: 19

在Facebook 上分享   在Twitter 上分享   在MySpace 上分享