PowerPlay Журнал

   Din documente, marturisiri si din insemnarile de drum ale lui Dumitru Dan, vom reface traseul incredibil al celor patru romani.

   Arestati in Danemarca, fermecand Orientul cu dansurile lor populare, capturati de aborigeni in Sydney, Pascu, Negreanu, Parvu si Dan au traversat intre aprilie 1910 si mai 1911 Europa; Asia; Africa si Australia.

   "Cerul acoperit si ploua marunt. Toi patru in costume populare si in opinci iesim din Capitala". Sunt primele cuvinte scrise in jurnalul de calatorie al lui Dumitru Dan, pe 1 Aprilie 1910. Insotiti de Harap, cainele care ii va urma aproape tot timpul, cu bagaje in spate care nu depasesc opt kilograme, studentii se indreapta spre Brasov. In sase ani, aveau sa gaseasca in orasele in care ajungeau costume si opinci trimise prin posta de rude, dupa un calendar strict.

     Arestati dupa 2000 de kilometrii

   Dupa trei zile de la pornire, Dan, Pascu, Negreanu si Parvu ajung la Budapesta. De aici pana la Viena nu planificasera nici o oprire, asa ca parcurg distanta in "mers voinicesc", dupa cum consemneaza Dan. Prima impresie puternica o lasa capitala Imperiului Austro-Ungar, din care si Transilvania facea parte atunci: in o zi si o noapte la Viena sunt uimiti de "cersetorii orbi care vand chibrituri langa vitrinele luxoase de pe Ring", tramvaiele aglomerate si "functionarii care beau permanent caputiner (cafea cu lapte).

   Aici vor da prima reprezentatie, intr-un teatru de cartier, si castiga primii bani. Urmeaza Berlinul, unde poarta Brandemburg, carul cu patru cai al zeitei Victoria si reusita unui al doilea spectacol alunga primele ganduri de deznadejde. La granita cu Danemarca apare si primul obstacol major: un vames "refractar la ideea de turism international" ii aresteaza si ii expediaza in Flensburg, considerandu-i spioni! "Ne-am lamurit cu superiorii si apoi ne-am reintalnit cu bietul la vama", noteaza ironic Dumitru Dan.

     "Plangeam in fata tabloului cu tarani romani"

   Cei patru trec prin Oslo, pe atunci Cristiania, Stochkolm si Helsinki, unde publicul ii considera exotici si autentici, reputand un mare succes cu spectacolele lor. De la Golful Finic pana la Marea Caspica, pe disanta de 3000 de kilometrii, conditiile aveau sa devina mult mai aspre.

   Dupa un popas de trei zile la St. Petersburg, in care noptile albe le-au luminat Ermitajul, romanii ajung la sfarsitul lui iulie 1910 in Moscova, care avea la aceea vreme" 360 de biserici si 22 de manastiri dintre care Mantuirea te lasa fara grai, cu cupolele invelite de 350 de kilograme de aur". Dorul de acasa avea sa-i rascoleasca in galeria Tretiakov din capitala rusa: "In fata unui tablou de Veresceaghin am plans ore in sir. Erau imagini cu Razboiul de Independenta din 1877, tarani romani pictati in straie ca ale noastre".

     Au fascinat Persia cu spectacolele folclorice

   La inceput de octombrie 1910, romanii se aflau in Vladikavkaz dupa care au mers 200 de kilometrii prin munti, "rebegiti de frig si uzi de ploaie", pana la Tbilisi, parasind usor, pentru prima oara, Europa. Intre Moscova si Teheran, au mancat mai mult ceai, oua si paine, iar ritmul a fost unul naucitor: "constant, minim 10 ore de mers pe zi"!

   Ajunsi in Persia peste o luna, concluzionau: "Caucazul e frumos decat orice peisaj alpin". Teheranul, cu 200.000 de locuitori iarna, iar vara cu aproape jumatate din pricina caldurii, avand azi aproape 10 milioane de suflete, le-a apreciat peste masura cantecele. Secretule ca religia nu le permitea persanilor sa cante la instrumente, asa ca romanii au fost o aparitie fascinanta! "Ne-am hranit cu unt lichid de la iliati, pastorii nomazi si ne-am mirat: in pustiul acela unde femeile, de saracie, nu poarta voal, ci doar tagir si acela de stamba, nu din matase neagra, copii studiau citirea, scrierea, coranul, astologia, retorica, persana, araba si chiar turca"!

     Sacali si furtuni in desertul arab

   Intre Bagdad unde au vizitat Babilonul, si Siria de azi, au mers pe Valea Eufratului alaturi de o caravana cu camile, trezind mila arabilor: "Degeaba le-am explicat rostul mersului nostru pe jos, dadeau din cap si ne compatimeau, crezandu-ne fie bolnavi, fie saraci sau avari". Prin paduri de curmali, smochini si cedrii "cu circumferinta mai mare de 25 de metrii", temerarii au ajuns la Damasc, "Ochiul Orientului", unde au fost recompensati cu daruri si bani mai ales de catre romanii din Galati si Braila, stabiliti aici cu afacerile!

   Prin Ierusalim, Cairo, Alexandria si apoi la umbra Piramidelor, pe Valea Nilului, printre egiptenii care "pareau contemporani cu Ramses al II-lea", "infiorati de urletele sacalilor" in peregrinarile la ceas de noapte, studentii au avansat in Africa. Pe teritoriul Sudanului , "unsprezece zile nu am intalnit pe nimeni, n-am baut apa proaspata, n-am vazut umra de pom". Dupa care in desertul saudit, o furtuna napraznica le-a pus viata in pericol:"Dunele fumegau, sunetele metalice, infioratoare umpleau aerul pe care nu-l puteam respira de fierbinte ce era. Ne-am aruncat in nisip si am asteptat, nu stiu cat, poate zeci de ore pana sa sfarsit".

     O lume cu sclavi si stapani

   Itinerariul Ethiopia - Somaia - Tanzania - Mozambic ia sleit de puteri, astfel ca incheierea parcurgerii Coastei de Est a Africii, prin taversarea in Madagascar, a parut izbavitoare. Insula nu ia impresionat pe aventurierii care se asteptau sa gaseasca o Africa primara, pura, si s-au lovit de semnele colonialismului: castelul regal din Antananarivo devenise gradina zoologica, bastinasii purtau pe umeri care cu britanici si francezi.

   Din Madagascar la bordul unui vas, romanii au pornit spre Australia, traseul pe acest continent avand sa insumeze 2100 de kilometrii. Aici in "tara lanii", cum li sa parut lor, au vizitat orasul Sdney, capitala Canberra, Blue Mountains si grotele Jenolan, ingrijorati ca populatia aborigena numara in 1911 "doar 2012 suflete, fata de 40.000 in 1788".

   7 mari si 3 oceane a traversat Dumitru Dan, de 4 ori cel Atlantic, de doua ori cel Indian si o data Pacificul.

   497 perechi de opinci si 28 de costume populare a folosit acelasi Dan in cei sase ani de calatorie.

     Mers de 10 ore pe vapor

   Pentru a acumula cati mai multi kilometrii, in conditiile in care itinerariul prevedea perioade mari de traversare a marilor si oceanelor, cerintele organizatorilor i-au obligat pe studenti sa mearga zilnic minim 10 ore pe puntea vapoarelor, in timpul calatoriilor pe ape. Fiecare avea montat la picioare un pedometru comandat special din Anglia, un contor cu contra-greutate care calcula distantele, echivaland fiecare pas cu un yard, adica 91 de cm.

     Capturati de aborigeni

   In Australia, dornici sa ia contact cu bastinasii, acestia s-au aventurat intr-o zona salbatica, la sute de kilomterii de Sydney. In timp ce Parvu si Negreanu ridicau un adapost, Pascu si Dan s-au avantat 4 kilometrii in necunoscut si s-au trezit intr-o groapa adanca de 20 de metrii, capcana aborigenilor pentru animale! Cei doi au tras cu revolverele, gandind ca vor fi auziti de colegi, dar au speriat bastinasii, care i-au legat cu franghii si i-au dus in tabara lor. Cand membrii tribului au adormit, Pascu ia reprosat ironic lui Dan initiativa expeditiei prin jungla, "cauti hotel in jungla, de parca esti in Busteni", dupa care sa aruncat in foc, arzand legaturile de canepa si eliberandu-si apoi prietenul. Arsurile la brat ale lui Pascu nu aveau sa se mai vindece niciodata.

     Legenda asasinilor

   Aproape de Teheran, studentii s-au odihnit alaturi de calatorii persani si armeni intr-un caravanserai, han oriental pentru caravane, afland cu aceasta ocazie, o poveste tulburatoare: In secolul XIII, se statornicise in acele locuri un persan bogat, Hasan Ibn Sabbih, care a fondat secta ismailitilor. Dupa ce a construit palate si gradini impresionante in inima pustiului, acesta a inceput sa adoarma cu hasis tineri si sa-i duca in curtea sa. Treziti, oamenii aflau ca se afla in raiul promis de Mahomed! Dupa o vreme, tot cu hasis, ii adormea si ii duceau in pustiu. Crezand ca au parasit Paradisul, barbatii si femeile deveneau slugile lui Hasan, fiind in stare chiar si la crima, pentru a reveni in Rai! Cunoscuti drept hasasini, acestia au fost precursorii asasinilor de azi. Hasan a fost ucis in anul 1256 de catre mongoli.

     Persanul de la "Ibraila"

   La 500 de kilometrii de Bagdad, cei patru au facut un popas la palatul unui negustor, Fawzi Ibrahim, cu turban, ochelari de aur si mantie de matase alba, "desprins din O mie si una de nopti, mai putin ochelarii...". Acesta ia gazduit si sa bucurat de spectacolele folcloristice peste masura, "minunea lui Allah", oferindu-le chiar la plecare, o suma uriasa de bani. Ibrahim a fost primul om intalnit care mai avusese vreun contact cu spatiul romanesc; drumurile negustoriei il dusesera la Braila de unde ramase cu amintiri foarte placute.