PowerPlay Žurnāls

   Los Angeles 1984 – Romania a ocupat locul 2 cu 20 de medalii de aur

   Oras gazda: Los Angeles (Statele Unite)

   Tari participante: 140
    Sportivi participanti: 6.797 (1.567 femei, 5.230 barbati)
    Probe: 221 din 23 sporturi
    Festivitatea de deschidere: 28 iulie
    Festivitatea de inchidere: 12 august
    Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Statelor Unite, Ronald Reagan
    Stadion: Los Angeles Memorial Coliseum
    Juramantul atletilor: Edwin Moses
    Flacara olimpica a fost aprinsa de Rafer Johnson
    Los Angeles a fost singurul oras care si-a depus candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 1984, dupa ce a mai fost gazda unei editii a JO, in 1932.
    Ca raspuns la boicotul american al Olimpiadei din 1980 de la Moscova, 14 tari est-europene si altele din blocul comunist inclusiv URSS, Cuba si Germania de Est au boicotat aceste Jocuri Olimpice. Au fost trei exceptii : Romania, China si Iugoslavia. In timpul ceremoniei de deschidere de pe stadionul “Memorial Coliseum” din Los Angeles, sportivii romani au fost primiti cu aplauze la defilarea pe natiuni, ca reactie la decizia de a sfida boicotul.
    Podiumul pe medalii:
1. SUA 83 aur 61, argint, 30 bronz, total 174
2. ROMANIA 20 aur, 16 argint, 17 bronz, total 53
3. RFG 17 aur, 19 argint, 23 bronz, total 59
    Romania a fost reprezentata de 127 de sportivi si a obtinut un record de medalii 53 (20 aur, 16 argint, 17 bronz):
    Aur – Doina Melinte (atletism, 800 metri), Maricica Puica (atletism, 3.000 metri), Anisoara Cusmir Stanciu (atletism, lungime), Ivan Patzaichin si Toma Simionov (canoe, 1.000 m), Agafia Constantin-Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu-Borcanca si Maria Stefan Mihoreanu (kaiac-canoe, 500 m), Ecaterina Szabo (gimnastica, sarituri), Simona Pauca si Ecaterina Szabo (gimnastica, barna), Ecaterina Szabo (gimnastica, sol), Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoras, Simona Pauca, Mihaela Stanulet si Ecaterina Szabo (gimnastica, echipe), Petre Iosub si Valer Toma (canotaj, 2 rame fara carmaci), Valeria Racila (canotaj, simplu vasle), Elisabeta Lipa si Marioara Popescu (canotaj, dublu vasle), Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anisoara Sorohan si Maricica Taran (canotaj, 4+1 vasle), Rodica Arba si Elena Horvat (canotaj, 2 rame fara carmaci), Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja si Florica Lavric (canotaj, 4+1 rame), Petre Becheru (haltere, 82,5 kg), Nicu Vlad (haltere, 90 kg), Ion Draica (lupte greco-romane, 82 kg), Vasile Andrei (lupte greco-romane, 100 kg).
    Argint – Doina Melinte (atletism, 1.500 metri), Vali Ionescu (atletism, lungime), Mihaela Loghin (atletism, greutate), Ivan Patzaichin si Toma Simionov (canoe, 500 m), Aurora Dan, Rozalia Oros, Elisabeta Tufan-Guzganu, Monica Weber si Marcela Zsak (floreta, echipe), Ecaterina Szabo (gimnastica, individual compus), Doina Staiculescu (gimnastica ritmica, individual compus), Dimitrie Popescu, Vasile Tomoioaga si Dumitru Raducanu (canotaj, 2+1 rame), Mihaela Armasescu, Adriana Chelariu, Camelia Diaconescu, Aneta Mihaly, Aurora Plesca, Lucia Sauca, Doina Balan, Marioara Trasca si Viorica Ioja (canotaj, 8+1), Corneliu Ion (tir, pistol viteza), Gelu Radu (haltere, 60 kg), Andrei Socaci (haltere, 67,5 kg), Dumitru Petre (haltere, 90 kg), Vasile Groapa (haltere, 100 kg), Stefan Tasnadi (haltere, 110 kg), Ilie Matei (lupte greco-romane, 90 kg).
    Bronz – Fita Lovin (atletism, 800 metri), Maricica Puica (atletism, 1.500 metri), Cristeana Cojocaru (atletism, 400 metri garduri), Florenta Craciunescu (atletism, disc), Mircea Fulger (box, 63,5 kg),
Costica Olaru (canoe, 500m), Alexandru Chiculita, Corneliu Marin, Marin Mustata, Ioan Pop si Vilmos Szabo (sabie, echipe), Simona Pauca (gimnastica, individual compus), Lavinia Agache (gimnastica, sarituri), Mircea Bedivan, Dumitru Berbece, Iosif Boros, Alexandru Buligan, Gheorghe Covaciu, Gheorghe Dogarescu, Marian Dumitru, Cornel Durau, Alexandru Folker, Nicolae Munteanu, Vasile Oprea, Adrian Simion, Vasile Stinga, Neculai Vasilca si Maricel Voinea (handbal), Mircea Fratica (judo, 78 kg), Mihai Cioc (judo), Anca Patrascoiu (natatie, 200 m spate), Dragomir Cioroslan (haltere, 75 kg), Stefan Rusu (lupte greco-romane, 74 kg), Victor Dolipschi (lupte greco-romane, +100 kg), Vasile Puscasu (lupte libere, 100 kg)

   Seul 1988 – Atletul canadian Ben Johnson a fost depistat pozitiv de trei ori

  Oras gazda: Seul (Coreea de Sud)

   Tari participante: 160
   Sportivi participanti: 8.391 (2.194 femei, 6.197 barbati)
    Probe: 263 din 27 sporturi
    Festivitatea de deschidere: 17 septembrie
    Festivitatea de inchidere: 2 octombrie
    Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Coreei de Sud, Roh Tae-woo
    Stadion: Olimpic
    Juramantul atletilor: Hur Jae and Shon Mi-Na
    Flacara olimpica a fost aprinsa de Sohn Kee-chung, Chung Sunman, Kim Wontak si Sohn Mi-Chung
    Seul a fost ales in urma votului din septembrie 1981, in detrimentul orasului nipon Nagoya.
    Proba de 100 de metri a fost castigata de atletul canadian Ben Johnson, printr-un rezultat de exceptie, 9,79 secunde, un nou record mondial. Recordul nu a fost omologat, iar medalia de aur a ajuns in posesia lui Carl Lewis, dupa ce Johnson a fost depistat pozitiv de trei ori.
    Podiumul pe medalii:
1. URSS 55 aur, 31 argint, 46 bronz, total 132
2. Germania de Est 37 aur, 35 argint, 30 bronz, total 102
3. SUA 36 aur, 31 argint, 27 bronz, total 94
    Romania s-a clasat pe locul 8, cu 24 de medalii (7 aur, 11 argint, 6 bronz):
    Aur – Paula Ivan (atletism, 1.500 metri), Daniela Silivas (gimnastica, paralele, barna, sol), Rodica Arba si Olga Homeghi (canotaj, 2 rame fara carmaci), Sorin Babii (tir, pistol liber), Vasile Puscasu (haltere, 100 kg).
    Argint – Paula Ivan (atletism, 3.000 metri), Daniel Dumitrescu (box), Daniela Silivas (gimnastica, individual compus), Gabriela Potorac (gimnastica, sarituri), Aurelia Dobre, Eugenia Golea, Celestina Popa, Gabriela Potorac, Daniela Silivas si Camelia Voinea (gimnastica, echipe), Danut Dobre si Dragos Neagu (canotaj, 2 rame fara carmaci), Dimitrie Popescu, Valentin Robu, Ioan Snep, Vasile Tomoioaga si Ladislau Lovrenschi (canotaj, 4+1 vasle), Veronica Cochelea si Elisabeta Lipa (canotaj, dublu vasle), Doina Balan, Marioara Trasca, Veronica Necula, Herta Anitas, Adriana Bazon, Mihaela Armasescu, Rodica Arba, Olga Homeghi si Ecaterina Oancia (canotaj, 8+1), Noemi Lung (natatie, 400 m mixt), Nicu Vlad (haltere, 100 kg).
    Bronz – Marius Gherman (gimnastica, bara), Daniela Silivas (gimnastica, sarituri), Gabriela Potorac (gimnastica, barna), Veronica Cochelea, Anisoara Balan, Anisoara Minea si Elisabeta Lipa (canotaj, patru vasle), Marioara Trasca, Veronica Necula, Herta Anitas, Doina Balan si Ecaterina Oancia (canotaj, 4+1), Noemi Lung (natatie, 200 m mixt)

   Barcelona 1992 – Africa de Sud revine la Olimpiada dupa 28 de ani

   Oras gazda: Barcelona (Spania)

    Tari participante: 169
    Sportivi participanti: 9.356 (2.704 femei, 6.652 barbati)
    Probe: 286 din 32 sporturi
    Festivitatea de deschidere: 25 iulie
    Festivitatea de inchidere: 9 august
    Jocurile au fost deschise oficial de Regele Juan Carlos I al Spaniei
    Stadion: Olimpic Lluis Companys
    Juramantul atletilor: Luis Doreste Blanco
    Flacara olimpica a fost aprinsa de Antonio Rebollo.
    Barcelona a castigat competitia cu orasele Amsterdam, Belgrad, Birmingham, Brisbane si Paris.
    La aceasta editie a participat si Africa de Sud, dupa o pauza de 28 de ani din cauza politicii apartheid. Finala probei de 10.000 de metri  a reprezentat o lupta intre atleta din Africa de Sud, Elana Meyer, si etiopianca Derartu Tulu, castigand ultima. Cele doua sportive au facut impreuna turul de onoare la finalul cursei.
    In urma darmarii Zidului Berlinului din 1990, Germania a participat cu o singura echipa, pentru prima data din anul 1960.
    Gimnastul din Belarus, Vitaly Scherbo, a reusit sa castige sase medalii de aur, patru dintre ele intr-o singura zi.
    La 10 metri platforma, chinezoaica Fu Mingxia a castigat medalia de aur la doar 13 ani.
    Podiumul pe medalii:
1. Ex-URSS 45 aur, 38 argint, 29 bronz, total 112
2. SUA 37 aur, 34 argint, 37 bronz, total 108
3. Germania 33 aur, 21 argint, 28 bronz, total 82
    Romania s-a clasat pe locul 14, cu 18 medalii (4 aur, 6 argint, 8 bronz):
    Aur – Lavinia Milosovici (gimnastica, sarituri, sol), Elisabeta Lipa (canotaj, simplu vasle), Dimitrie Popescu, Dumitru Raducanu, Iulica Ruican, Nicolae Taga si Viorel Talapan (canotaj, 4+1 rame)
    Argint – Alina Astafei (atletism, inaltime) Cristina Bontas, Gina Gogean, Vanda Maria Hadarean, Lavinia Milosovici, Maria Neculita si Mirela Ana Pasca (gimnastica, echipe), Veronica Cochelea si Elisabeta Lipa (canotaj, dublu vasle), Constanta Burcica, Veronica Cochelea, Anisoara Dobre-Balan si Doina Ignat (canotaj, patru vasle), Adriana Bazon-Chelariu, Iulia Bobeica, Elena Georgescu, Viorica Lepadatu, Viorica Neculai, Ioana Olteanu, Maria Paduraru si Doina Robu (canotaj, 8+1), Danut Dobre, Claudiu Gabriel Marin, Vasile lonel Mastacan, Vasile Dorel Nastase, Valentin Robu, Iulica Ruican, Viorel Talapan, Ioan Iulian Vizitiu si Marin Gheorghe (canotaj, 8+1).
    Bronz – Cristina Bontas (gimnastica, sol), Lavinia Milosovici (gimnastica, individual compus), Leonard Doroftei (box, 63,5 kg), Laura Badea, Roxana Daniela Dumitrescu, Claudia Laura Grigorescu, Reka Szabo si Elisabeta Tufan-Guzganu (scrima, floreta echipe), Dimitrie Popescu, Dumitru Raducanu si Nicolae Taga (canotaj, 2+1 vasle), Sorin Babii (tir, pistol aer comprimat), Traian Ioachim Ciharean (haltere, 52 kg), Ioan Grigoras (lupte greco-romane, 130 kg)

   Atlanta 1996 – Olimpiada de exceptie umbrita de un atac terorist

   Oras gazda: Atlanta (Statele Unite)

    Tari participante: 197
    Sportivi participanti: 10.320 (3.523 femei, 6.797 barbati)
    Probe: 271 din 26 sporturi
    Festivitatea de deschidere: 19 iulie
    Festivitatea de inchidere: 9 august
    Jocurile au fost deschise oficial de presedintele SUA, Bill Clinton
    Stadion: Olimpic Centennial
    Juramantul atletilor: Teresa Edwards
    Flacara olimpica a fost aprinsa de Muhammad Ali
    Pe 27 iulie, la Stadionul Olimpic Centennial a avut loc un atac cu bomba in urma caruia a murit un spectator, Alice Hawthorne, si au fost raniti alti 111. De asemenea, cameramanul turc Melih Uzunyol a decedat in urma unui atac de cord survenit in momentul in care alerga incercand sa surprinda imagini.
    La ceremonia de inchidere, presedintele CIO, Juan Antonia Samaranch, a spus, in ciuda acestui incident: “Bine facut Atlanta”, si a catalogat aceasta editie ca fiind una exceptionala.
    Podiumul pe medalii:
1. Statele Unite 44 aur, 32 argint, 25 bronz, total 101
2. Rusia 26 aur, 21 argint, 16 bronz, total 63
3. Germania 20 aur, 18 argint, 27 bronz, total 65
    Romania s-a situat pe pozitia a 14-a, cu 20 de medalii (4 aur, 7 argint, 9 bronz):
    Aur – Laura Badea (floreta, individual), Simona Amanar (gimnastica, sarituri), Constanta Burcica-Pipota si Camelia Macoviciuc (canotaj, dublu vasle), Vera Cochelea, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipa, Ioana Olteanu, Marioara Popescu, Doina Spircu, Anca Tanase (canotaj, 8+1)
    Argint – Gabriela Szabo (atletism, 1.500 m), Antonel Borsan si Marcel Glavan (canoe, 1.000 m), Laura Badea, Roxana Scarlat si Reka Szabo (floreta, echipe), Marius Urzica (gimnastica, cal cu manere), Dan Burinca (gimnastica, inele), Gina Gogean (gimnastica, individual compus), Simona Amanar (gimnastica, sol)
    Bronz – Leonard Doroftei (box, 60 kg), Marian Simion (box, 67 kg), Gheorghe Andriev si Grigore Obreja (canoe, 500 m), Simona    Amanar (gimnastica, individual compus), Lavinia Milosovici (gimnastica, individual compus), Gina Gogean (gimnastica, sarituri, barna), Simona Amanar, Gina Gogean, Ionela Loaies, Alexandra Marinescu, Lavinia Milosovici si Mirela Tugurlan (gimnastica, echipe), Nicu Vlad (haltere, 108 kg)

   Sydney 2000 – Romania a fost implicata in cel mai controversat caz de dopaj, cel al gimnastei Andreea Raducan

   Oras gazda: Sydney (Australia)

    Tari participante: 199
    Sportivi participanti: 10.651 (4.069 femei, 6.582 barbati)
    Probe: 300 din 28 sporturi
    Festivitatea de deschidere: 15 septembrie
    Festivitatea de inchidere: 1 octombrie
    Jocurile au fost deschise oficial de Guvernatorul general al Australiei, Sir William Deane
    Stadion: Olimpic
    Juramantul atletilor: Rechelle Hawkes
    Flacara olimpica a fost aprinsa de Cathy Freeman
    Podiumul pe medalii:
1. SUA 39 aur, 25 argint, 33 bronz, total 97
2. Rusia 32 aur, 28 argint, 28 bronz, total 88
3. China 28 aur, 16 argint, 15 bronz, total 59
    La aceasta editie, delegatia Romaniei a fost implicata in cel mai mare scandal de dopaj din istoria sa. Comitetul International Olimpic a decis sa retraga medalia de aur la individual compus gimnastei Andreei Raducan, dupa ce a fost depistata pozitiv la testul antidoping. Raducan fusese tratata impotriva racelii de medicul echipei cu un medicament ce continea pseudo-efedrina.
    Atleta Mihaela Melinte a fost exclusa de la Olimpiada deoarece a folosit nandrolon, o substanta interzisa de Comitetul International Olimpic. Melinte era campioana mondiala in proba de aruncarea ciocanului si detinea recordul mondial.
    Federatia Romana de Haltere a fost aproape de a fi exclusa din competitie dupa ce doi componenti ai lotului, Traian Ciharean si Adrian Mateas, au fost depistati pozitiv cu nandrolon. S-a platit o amenda de 50.000 de dolari pentru ca ceilalti halterofili sa poata concura.
    Romania a ocupat locul 11, cu 26 de medalii (11 aur, 6 argint, 9 bronz):
    Aur – Gabriela Szabo (atletism, 5.000 m), Florin Popescu si Mitica Pricop (canoe, 1000 m)
Mihai Claudiu Covaliu (scrima, sabie individual), Marius Urzica (gimnastica, cal cu manere),
Simona Amanar (gimnastica, individual compus), Simona Amanar, Loredana Boboc, Andreea Isarescu, Maria Olaru, Claudia Presacan si Andreea Raducan (gimnastica, echipe), Georgeta Damian si Doina Ignat (canotaj, 2 rame fara carmaci), Vera Cochelea, Georgeta Damian, Maria Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipa, Ioana Olteanu si Viorica Susanu (canotaj, 8+1), Angela Alupei si Constanta Burcica-Pipota (canotaj, 2 vasle cat. usoara) Diana Mocanu (natatie, 100 m spate, 200 m spate)
    Argint – Violeta Beclea (atletism, 1.500 metri), Lidia Simon (atletism, maraton), Marian Simion (box, 71 kg), Maria Olaru (gimnastica, individual compus), Andreea Raducan (gimnastica, sarituri), Beatrice Caslaru (natatie, 200 m mixt)
    Bronz – Gabriela Szabo (atletism, 1.500 m), Dorel Simion (box, 67 kg), Florin Popescu si Mitica Pricop (canoe, 500 m), Raluca Andreea Ionita, Mariana Limbau, Elena Radu si Sanda Toma (caiac, 500 m), Oana Pantelimon (atletism, inaltime), Simona Amanar (gimnastica, sol), Simona Marcela Richter (judo, 78 kg), Iulian Raicea (tir, pistol viteza), Beatrice Caslaru (natatie, 400 m mixt)

   Atena 2004 – Jocurile se intorc acasa dupa 108 ani

   Oras gazda: Atena (Grecia)

    Tari participante: 201
    Sportivi participanti: 10.625 (4.329 femei, 6.296 barbati)
    Probe: 301 din 28 sporturi
    Festivitatea de deschidere: 13 august
    Festivitatea de inchidere: 29 august
    Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Greciei, Costis Stephanopoulos
    Stadion: Olimpic
    Juramantul atletilor: Zoi Dimoschaki
    Flacara olimpica a fost aprinsa de Nikolaos Kaklamanakis
    Atena a gazduit din nou Olimpiada de vara, dupa 108 ani de la primele jocuri olimpice moderne.
    Podiumul pe medalii:
1. SUA 35 aur, 39 argint, 29 bronz, total 103
2. China 32 aur, 17 argint, 14 bronz, total 63
3. Rusia 27 aur, 27 argint, 38 bronz, total 92
    Romania s-a clasat pe locul 14, cu 19 medalii (8 aur, 5 argint, 6 bronz):
    Aur – Georgeta Damian si Viorica Susanu (canotaj, doua rame), Angela Alupei si Constanta Burcica-Pipota (canotaj, doua vasle cat. usoara), Aurica Barascu, Georgeta Damian, Rodica Florea, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipa, Ioana Papuc si Viorica Susanu (canotaj, 8+1), Catalina Ponor (gimnastica, barna, sol), Monica Rosu (gimnastica, sarituri), Catalina Ponor, Silvia Stroescu, Oana Ban, Daniela Sofronie, Monica Rosu si Alexandra Eremia (gimnastica, echipe), Camelia Potec (natatie, 200 m liber)
    Argint – Marian Oprea (atletism, triplusalt), Ionela Tarlea (atletism, 400 metri garduri), Daniela Sofronie (gimnastica, sol), Marian Dragulescu (gimnastica, sol), Marius Urzica (gimnastica, cal cu manere)
    Bronz – Maria Cioncan (atletism, 1.500 m), Ionut Gheorghe (box, 64 kg), Alexandra Eremia (gimnastica, barna), Marian Dragulescu (gimnastica, sarituri), Marius Urzica, Marian Dragulescu, Ioan Suciu, Dan Potra, Razvan Selariu si Daniel Popescu (gimnastica, echipe), Razvan Florea – natatie, 200 m spate.

   Beijing 2008

   Ceremonia de deschidere a început în 8 august la ora 8:08 p.m.[1] (ora locală), adică ora 3:08 p.m.[2] ora României. Cifrele 08:08:2008 08:08 au fost alese intenționat, în cultura chineză numărul 8 fiind asociat cu prosperitatea.
    Comitetul Internațional Olimpic a anunțat pe 8 iulie 2005 că probele de călărie se vor desfășura la Hong Kong, pe două arene: Arena Hipică Shatin (unde vor avea loc probele de săritură la obstacole și de dresaj) și Arena Hipică Beas River (pentru restul probelor).            Schimbarea locului a fost determinată de măsurile de carantină necesare.
    Dreptul de organizare al Jocurilor Olimpice a fost câștigat în urma votului organizat în cadrul sesiunii de lucru a Comitetului Olimpic Internațional ținut la Moscova (13 iulie 2001).
    Pentru organizarea celei de a XXIX Olimpiade și-au depus candidatura următoarele orașe: Bangkok, Cairo, Havana, Kuala Lumpur, Sevilla, Osaka, Toronto, Paris, Istanbul și Beijing.
    Beijing-ul și-a mai depus candidatura și pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Vară din anul 2000 însă a pierdut în fața Sydney-ului după 4 runde.
    Sub deviza „O singură lume un singur vis”, competiţia a  atras  atenţia întregii lumi, mai ales prin protestele demonstranţilor protibetani împotriva Chinei, încercând  să stingă pentru câteva ori facăra olimpică pe traseu.
    Ediţia chinezească  a avut curiozităţi  asiatice. În cinstea evenimentului, peste 4000 de copii au fost botezaţi cu numele” Jocurile Olimpice”.  S-a înfinţat un post de  radio în cinstea Jocurilor Olimpice, care emite 24 din 24 în 9 limbi. Cu 1000 de zile înaintea debutului a fost prezentată Mascota Olimpiadei Fu Wa, care înseamnă copii aducători de noroc şi fericire.
China, ţara organizatoare a fost reprezentată de un număr record de 613 sportivi, care au participat la toate cele 288 de probe a celor 28 de discipline olimpice. În capitala Chinei au fost  amenajate 31 de obiective, fiind  constrite de la temelie, urmând  să fie demolate după terminarea Jocurilor Olimpice.
    S-a construit în mai putin de  4  ani principala arenă, „Cuib de păsări” care a costat 500 de milioane de  dolari şi a  avut o capacitate de 100.000 de locuri, peste 17.000 de muncitori au contribuit la ridicarea ei.
    Ordinea, disciplina şi deplasarea sportivilor  şi invitaţilor  au fost urmărite de un satelit, lansat în acest scop. În timpul Olimpiadei, la Beijing, maşinile au circulat aleatoriu, după sistemul cu soţ, fără soţ, pentru evitarea aglomeraţiei şi poluări excesive. Au fost peste 100.000 de forţe de ordine, care au asigurat ordinea şi disciplina, oraşul a fost survolat non-stop de  elicoptere şi suprave­ghiat de peste 300.000 de camere de supracegheat.  Toate biletele la evenimentele ce ţineau de Jocurile Olimpice, erau prevăzute cu microcipuri, ce  conţineau date  de identificare. 21.600 de  ziarişti  au fost acreditaţi  pentru acest eveniment , centru de  presă , fiind cel mai mare din istoria Jocurilor Olimpice, el întinzându-se pe o suprafaţă de 60.000 de metri pătraţi.
Meteorologii au garantat că în timpul competiţiilor nicio rafală de ploaie nu va cădea, datorită tehnologiei de ultimă oră. În ziua de 8 august la ora 20 şi 8 minute, pe stadionul naţional, “Cuib de Păsări”, o spectaculoasă bijuterie arhitectuală s-a aprins torţa celei de a 29-a ediţii a Jocurilor Olimpice. Cheltuielile pentru această ediţie au fost record  adică 40 de miliarde de dolari.
Din cele 205 naţiuni prezente, 81 de ţări au reuşit să cucerească măcar o medalie olimpică. Aşa cum era de  aşteptat, trei ţări s-au luptat la cel mai înalt  nivel  pentru trofeele puse în joc. Chinezii s-au mândrit cu 51 de  medalii de  aur, umând SUA cu 36 şi Rusia cu 23.
    China  reuşind  să cucerească mai exact 100 de medalii, 51 de  aur, 21 de  argint şi 28 de bronz, excelând la discipline cum ar  fi, gimnastică, sărituri în apă, haltere, tenis de masă, tir etc, însă nu au cucerit nici o medalie la sporturile pe echipe. SUA a  fost  ţara cu cele mai multe  medalii, chiar dacă s-a clasat după ţara gazdă, SUA cucerit 110 medalii, 36 de  aur, 38 argint şi 36 de bronz. Americani au excelat la atletism, volei pe plajă, înot, baschet.
    Rusia a rămas şi ea pe podium, ocupând locul 3. Ea a cucerit  72 de medalii, 23 de  aur, 21 de  argint şi 28 de bronz.  Rusia s-a ales cu faţa pătată după o serie de  scandaluri în legătură cu dopajul. România s-a înscris  în graficul obiectivelor propuse de C.O.R.
Tricolorii au câştigat opt medalii şi s-a  plasat pe locul 20. Iată punctajul şi medaliile cucerite de tricolori nosştri. Gimnastică, 14 puncte, 1 medalie de  aur, 1 de bronz, 2 locuri 5. Atletism, 10 puncte, 1 medalie de aur, 2 locuri 5. Canotaj, 10 puncte, 1 medalie de aur, 1 medalie  bronz. Scrimă , 9 puncte, 1 medalie de argint, 1 medalie bronz. Judo, 6 puncte, 1 medalie aur. Înot, 6 puncte, un loc 4, două locuri 6. Lupte, 4 puncte, două locuri 5. Haltere 3 punce, un loc 4. Tir, 3 puncte, un loc 4, Box, 2 puncte, un loc 5.
    Campioni olimpici români au fost Alina Dumitru, judo, Georgeta Andronache, Viorica Susanu, canotaj 2 rame, Sandra Izbaşa, gimnastică sol, Constantin Adiţă Tomescu, atletism. Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing a impresionat pe toată lumea.
Organizatorii au prezentat un superb spectacol de sunet şi lumină din care nu au lipsit  artificile. Timp de  3 ore spectatori de pe stadionul „ Cuib de păsări” din Beijing, au urmărit, delegaţile prezente la Jocurile Olimpice, iar majoritatea participanţilor şi invitaţilor, au spus că Jourile Olimpice de la Beijing, au fot unele dintre cele mai reuşite.
    Următoarea olimpiadă, va avea loc la londra în 2012. În capitala Angliei, mii de oameni au asistat în a  doua zi de la închiderea Jocurilor Olimpice de la Beijing, la un mare concert în faţa palutului Buckingham pentru a sărbătorii, organizarea Jocurilor Olimpice din 2012, de  către englezi.

sursa: piatza.net