PowerPlay Žurnāls

     Jocurile Olimpice moderne

   Un tânăr francez, baronul Pierre de Coubertin, a găsit deosebit de fascinant solul sacru al Olimpiei. A fost inspirat să conceapă ideea „Jocurilor Olimpice Moderne” pe care a propus-o cu succes în faţa unei adunări a liderilor autorităţilor sportive din toată lumea, pe 23.06.1894 în Sala Mare de la Sorbona, în Paris.
    Coubertin a visat să creeze cel mai mare eveniment sportiv mondial – un spectacol cu adevărat internaţional, care să călătorească prin capitalele lumii la fiecare patru ani, fiind totdeauna un mijloc de a atinge scopuri mult mai înalte. Coubertin şi colegii lui, ca şi urmaşii lor din mişcarea olimpică modernă credeau că sportul mondial poate deveni o platformă mondială pentru pace.

     Ediţiile Jocurilor Olimpice moderne

     Atena 1896

Jocurilor Olimpice moderne se reiau, dupa ce imparatul roman Teodosiu I le-a interzis in anul 393
Oras gazda: Atena (Grecia)
Tari participante: 14
Sportivi participanti: 241
Probe: 43 din 9 sporturi
Festivitatea de deschidere: 6 aprilie
Festivitatea de inchidere:15 aprilie
Jocurile au fost deschise oficial de George I al Greciei
Stadion: Panathinaikos
Numarul de spectatori la ceremonia de deschidere a fost de aproximativ 80.000.
Mai mult de jumatate din totalul sportivilor inscrisi in concurs au apartinut Greciei.
Pierre de Coubertin a fost initiatorul modern al Jocurilor Olimpice. Pe 23 iunie 1884, el a organizat un congres international la Sorbona in care a propus reluarea vechilor Jocuri Olimpice din Grecia. Dupa acest congres a fost creat si Comitetul International Olimpic al carui secretar general va deveni chiar Coubertin.
Disciplinele olimpice din 1896 au fost atletism, ciclism, scrima, gimnastica, tir, natatie, tenis, haltere, lupte. Conform Comitetului International Olimpic, la aceasta editie au participat 14 tari: Australia, Austria, Marea Britanie, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elvetia, Franta, Germania, Grecia, Italia, SUA, Suedia si Ungaria.
Prima proba disputata a fost cea de 100 de metri, iar americanul Francis Lane este primul castigator olimpic, el terminand cursa cu timpul de 12,2 secunde. Grecul Spiridon Louis a castigat maratonul. Aceasta a fost singura cursa la care a participat, dar victoria l-a facut erou national al Greciei. Proba de maraton (40 km) s-a desfasurat pe acelasi traseu pe care soldatul atenian Philipides l-a strabatut cu 2.386 de ani inainte pentru a anunta locuritorilor Atenei victoria in fata persilor.
Invingator la gimnastica, germanul Carl Schumann a reusit performanta sa termine pe prima treapta a podiumului si la lupte.
Podiumul pe medalii:
1. Statele Unite 11 aur, 7 argint, 2 bronz, total 20
2. Grecia 10 aur, 17 argint, 19 bronz, total 46
3. Germania 6 aur, 5 argint, 2 bronz, total 13

     Paris 1900 – Prima editie la care a participat un sportiv roman
Oras gazda: Paris (Franta)
Tari participante: 24
Sportivi participanti: 997 (22 femei, 975 barbati)
Probe: 95 din 19 sporturi
Festivitatea de deschidere: 14 mai
Festivitatea de inchidere: 28 octombrie
Stadion: Velodrome de Vincennes
A fost prima editie in care au concurat si femeile si, totodata, una dintre cele mai lungi Olimpiade din istorie.
Scrima s-a desfasurat la Tuilleries, gimnastica la Vincennes, ciclismul in Parc des Princes, iar atletismul in Bois de Boulogne. Invingatorii nu au primit medalii pentru performantele lor, ci obiecte.
La aceasta editie, Charlotte Cooper a cucerit primul titlu olimpic feminin, la tenis. Americanul Alvin Kraenzlein a castigat patru medalii olimpice de aur in probele individuale.
Podiumul medaliilor:
1. Franta 26 aur, 41 argint, 34 bronz, total 92
2. Statele Unite 19 aur, 14 argint, 14 bronz, total 47
3. Marea Britanie 15 aur, 6 argint, 9 bronz, total 30
La Paris este consemnata si prima participare romaneasca la Jocurile Olimpice. George A. Plagino, viitorul membru al CIO pentru Romania, a participat la tir, proba de talere. Din cei 51 de concurenti, el a ocupat locul 13, cu 11 talere lovite din 20 posibile.

     Saint Louis 1904 – Un oras prea indepartat pentru natiunile din Europa, care a oferit americanilor sansa de a domina competitia
Oras gazda: St. Louis (Statele Unite)
Tari participante: 12
Sportivi participanti: 651
Probe: 91 din 17 sporturi
Festivitatea de deschidere: 1 iulie
Festivitatea de inchidere: 23 noiembrie
Jocurile au fost deschise oficial de David Francis
Stadion: Francis Field
Cu ocazia Jocurilor Olimpice, americanii au construit un stadion de 15.000 de locuri care a fost aproape gol pe durata competitiilor. Aceasta e prima editie la care se acorda medalii de aur, argint si bronz. Prezenta mica a sportivilor a fost explicata prin tensiunea europeana cauzata de razboiul ruso-japonez, distanta mare fata de Europa si greutatiile legate de transport. Majoritatea intrecerilor s-au disputat pe bazele sportive ale Universitatii Washington.
Statele Unite au participat cu cel mai mare numar de sportivi si au castigat 85% din totalul medaliilor.
Odata cu Olimpiada de la St. Louis au aparut si doua sporturi olimpice noi: baschetul si boxul.
Americanul Archie Hahn a stabilit la 200 m un record (21,6 secunde) ce va dainui 28 de ani. De asemenea, el a fost triplu campion olimpic la 60 m, 100 m si 200 m.
Gimnastul american George Eyser a castigat sase medalii desi piciorul stang era din lemn.
Podiumul medaliilor:
1. Statele Unite 80 aur, 85 argint, 81 bronz, total 246
2. Germania 4 aur, 4 argint, 5 bronz, total 13
3. Cuba 4 aur, 2 argint, 3 bronz, total 9

     Londra 1908 – Romania nu a participat oficial, dar romanul Stefan Somodi a obtinut medalia de argint la saritura in inaltime, concurand sub drapelul Ungariei, deoarece Transilvania era in acel moment parte a Imperiului Austro-Ungar
Oras gazda: Londra (Marea Britanie)
Tari participante: 22
Sportivi participanti: 2.008 (37 femei, 1.971 barbati)
Probe: 110 din 22 sporturi
Festivitatea de deschidere: 27 aprilie
Festivitatea de inchidere: 21 octombrie
Jocurile au fost deschise oficial de Regele Edward al VII-lea
Stadion: White City
Capitala Marii Britanii nu a cerut ca aceasta editie sa-i fie atribuita. In cursa au fost orasele Berlin, Milan si Roma, iar capitala Italiei a castigat, dar dupa eruptia Vezuviului (1906) ele au fost reatribuite Londrei.
Distanta probei de maraton a fost stabilita la 42,195 km (oficializata in 1924). Proba de aruncare a discului s-a efectuat atat prin procedeul elen, de pe loc, cat si prin cel modern, cu pirueta. Pentru prima data s-a folosit prajina de bambus.
La aceasta editie au aparut si sporturi noi: barci cu motor, polo calare, rackets, tenis in sala, jeu de paume, patinaj artistic.
Inotatorul englez Henry Taylor a fost triplu campion olimpic si supranumit de presa vremii steaua intrecerilor. La 400 m, britanicul Halswelle a alergat singur in finala, adversarii sai, toti americani, retragandu-se in semn de protest, pentru ca unul dintre ei fusese descalificat. La proba de maraton, italianul Dorando Pietri a trecut primul linia de sosire dar dupa ce a fost ajutat pe ultimii metri. Americanul Hayes, situat pe locul doi, a facut contestatie si a fost declarat campion olimpic.
Podiumul medaliilor:
1. Marea Britanie 56 aur, 51 argint, 39 bronz, total 146
2. Statele Unite 23 aur, 12 argint, 12 bronz, total 47
3. Suedia 8 aur, 6 argint, 11 bronz, total 25

     Stockholm 1912 – Ultima editie la care au fost oferite medalii din aur masiv
Oras gazda: Stockholm (Suedia)
Tari participante: 28
Sportivi participanti: 2.407 (48 femei, 2.359 barbati)
Probe: 102 din 14 sporturi
Festivitatea de deschidere: 5 mai
Festivitatea de inchidere: 22 iulie
Jocurile au fost deschise oficial de Regele Gustav al 5-lea al Suediei
Stadion: Olimpic
Aceasta a fost ultima editie la care au fost oferite medaliile din aur masiv. Cele moderne sunt, de obicei, din argint acoperit cu aur.
Alergatorul portughez Francisco Lazaro a murit in timpul maratonului. Cel mai in varsta campion a fost Oscar Swahn, care, la 64 de ani si 258 de zile, a facut parte din echipa de tir a Suediei, medaliata cu aur la cerb alergator.
Podiumul medaliilor:
1. Statele Unite 24 aur, 24 argint, 17 bronz, total 65
2. Suedia 23 aur, 12 argint, 12 bronz, total 47
3. Marea Britanie 10 aur, 15 argint, 16 bronz, total 41

     Anvers 1920 – Suedezul Oscar Swahn (72 de ani) castiga medalia de argint la tir
Oras gazda: Anvers (Belgia)
Tari participante: 29
Sportivi participanti: 2.626 (65 femei, 2.561 barbati)
Probe: 154 din 22 sporturi
Festivitatea de deschidere: 20 aprilie
Festivitatea de inchidere: 12 septembrie
Jocurile au fost deschise oficial de Regele Albert I al Suediei
Stadion: Olimpic
Juramantul atletilor a fost depus de Victor Boin.
A VI-a editie a Jocurilor Olimpice s-a desfasurat la Anvers, dupa ce Olimpiada care trebuia sa aiba loc la Berlin, in 1916, a fost anulata din cauza Primului Razboi Mondial. Pentru cea de-a VI-a editie, a fost aleasa initial ca gazda Budapesta, in defavoarea oraselor Amsterdam si Lyon, dar, ca urmare a alierii Ungariei cu Germania, Jocurile Olimpice au fost transferate in orasul Anvers, in aprilie 1919, CIO dorind sa aduca un omagiu poporului belgian, greu incercat in timpul primei conflagratii mondiale. Ca pedeapsa secundara, Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria si Turcia nu au fost invitate sa participe.
Aceasta a fost prima editie la care a fluturat steagul olimpic, proiectat in 1913 de Pierre de Coubertin, si a fost rostit juramantul olimpic.
S-au inregistrat 6 recorduri mondiale si 13 olimpice. La scrima, italianul Nedo Nadi a cucerit 5 medalii de aur din 6 posibile. Suedezul Oscar Swahn, in varsta de 72 de ani, participant la tir, a castigat medalia de argint, el fiind cel mai batran medaliat din istoria JO de vara.
Podiumul medaliilor:
1. Statele Unite 41 aur, 27 argint, 27 bronz, total 95
2. Suedia 19 aur, 20 argint, 25 bronz, total 64
3. Marea Britanie 15 aur, 15 argint, 13 bronz, total 43

     Paris 1924 – Ultima editie a Jocurilor Olimpice organizata sub presedintia CIO a lui Pierre de Coubertin
Oras gazda: Paris (Franta)
Tari participante: 44
Sportivi participanti: 3.089 (135 femei, 2.954 barbati)
Probe: 126 din 17 sporturi
Festivitatea de deschidere: 4 mai
Festivitatea de inchidere: 27 iulie
Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Gaston Doumergue
Stadion: Olimpic Yves-du-Manoi
Juramantul atletilor a fost depus de Georges Andre.
Pentru aceasta editie au candidat Amsterdam, Berlin, Los Angeles, Rio de Janeiro si Roma.
A fost introdusa deviza olimpica “Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic).
Ceremonia de deschidere si cateva probe sportive au avut loc pe stadionul olimpic Yves-du-Manoir, care avea o capacitate de 45.000 de locuri.
Pentru prima data, sportivii au fost reuniti in Satul Olimpic. Pentru ceremonia de inchidere a fost introdus ritualul ridicarii drapelelor CIO, ale tarii gazda si ale tarii ce urmeaza sa organizeze editia viitoare.
Ca si la Olimpiada de la Anvers, tarile invinse in primul razboi mondial, Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria si Turcia, n-au fost invitate.
La scrima, francezul Fencer Roger Ducret a castigat cinci medalii, din care trei de aur. Inotatorul american Johnny Weissmuller a castigat trei medalii de aur si una de bronz. Peste cativa ani va juca in filmul Tarzan.
Podiumul medaliilor:
1. Statele Unite 45 aur, 27 argint, 27 bronz, total 99
2. Finlanda 14 aur, 13 argint, 10 bronz, total 37
3. Franta 13 aur, 15 argint, 10 bronz, total 38

     Amsterdam 1928 – Ceremonialul aprinderii flacarii olimpice are loc pentru prima oara
Oras gazda: Amsterdam (Olanda)
Tari participante: 46
Sportivi participanti: 2.883 (277 femei, 2.606 barbati)
Probe: 109 din 15 sporturi
Festivitatea de deschidere: 28 iulie
Festivitatea de inchidere: 12 august
Jocurile au fost deschise oficial de Printul Hendrik
Stadion: Olimpic
Juramantul atletilor: Harry Denis
Singurul contracandidat al Amsterdamului a fost Los Angeles. Pentru prima data are loc ceremonialul aprinderii flacarii olimpice si apare Coca-Cola ca sponsor. De asemenea, femeile participa in premiera la atletism (100 m, 800 m, 4 X 100 m, saritura in inaltime si aruncarea cu discul).
Paavo Nurmi din Finlanda castiga a 9-a medalie de aur, terminand primul proba de 10.000 m.
Podiumul medaliilor:
1. Statele Unite 22 aur, 18 argint, 16 bronz, total 56
2. Germania 10 aur, 7 argint, 14 bronz, total 31
3. Finlanda 8 aur, 8 argint, 9 bronz, total 25
Romania a fost reprezentata numai de atleti si scrimeri, din cauza faptului ca rugbiul, tenisul si tirul nu au mai figurat in programul acestor Jocuri Olimpice. Dintre scrimerii romani s-a remarcat Mihai Savu, care a ajuns pana in semifinale. Atletii au fost eliminati in serii si calificari

     Los Angeles 1932 – Cele mai scurte Jocuri Olimpice
Oras gazda: Los Angeles (Statele Unite)
Tari participante: 37
Sportivi participanti: 1.332 (126 femei,1.206 barbati)
Probe: 116 din 14 sporturi
Festivitatea de deschidere: 30 iulie
Festivitatea de inchidere: 14 august
Jocurile au fost deschise oficial de Charles Curtis
Stadion: Coloseumul din Los Angeles
Juramantul atletilor: George Calnan
Stadionul Olimpic Memorial Coliseum, construit in 1920, a fost supraetajat si adus la 105.000 de locuri, dar la ceremonia de deschidere au participat doar 5.000 de persoane. Stadionul de fotbal de la Pasadena a fost transformat in velodrom (85.000 de locuri).
Fotbalul, sport putin cunoscut in SUA, nu a fost inclus in program, in vreme ce numarul concurentilor pentru fiecare tara in probele individuale este limitat la trei.
Apare cronometrul la 1/100 secunde si este utilizata fotografia de sosire in mod frecvent.
Ceremonia de decernare a premilor este fixata: podium, ridicarea drapelelor, imnul national. Aceasta ceremonie are loc dupa desfasurarea probei sportive, si nu la ceremonia de inchidere. In timpul intonarii imnului german sportivii francezi si polonezi au stat jos in mod ostentativ.
Poloneza Stanislawa Walasiewicz a castigat medalia de aur la 100 metri feminin. De asemenea, ea a castigat argintul la aceasta proba patru ani mai tarziu. Dupa moartea sa in 1980, s-a descoperit ca era hermafrodita si n-ar fi trebuit sa participe.
Podiumul pe medalii:
1. Statele Unite 41 aur, 32 argint, 30 bronz, total 103
2. Italia 12 aur, 12 argint, 12 bronz, total 36
3. Franta 10 aur, 5 argint, 4 bronz, total 19

     Berlin 1936 – Prima Olimpiada care a provocat proteste politice
Oras gazda: Berlin (Germania)
Tari participante: 49
Sportivi participanti: 3.963 (331 femei, 3.632 barbati)
Probe: 129 din 19 sporturi
Festivitatea de deschidere: 1 august
Festivitatea de inchidere: 16 august
Jocurile au fost deschise oficial de Adolf Hitler
Stadion: Olimpic
Juramantul atletilor: Rudolf Ismayr
Flacara olimpica a fost aprinsa de Fritz Schilgen
Berlinul a fost preferat de CIO in detrimentul Barcelonei, in aprilie 1931. Pentru prima data, aceasta decizie a provocat proteste politice. A fost planificata organizarea unei “Olimpiade Muncitoresti” la Barcelona, dar aceasta nu s-a putut desfasura in Spania, din cauza razboiului civil.
Pentru aceasta editie a fost construit un stadion, “Olympiastadion”, de 120.000 de locuri.
Proba de maraton a beneficiat de repere kilometrice, care permiteau permanent concurentilor sa-si dozeze efortul.
Podiumul pe medalii:
1. Germania 33 aur, 26 argint, 30 bronz, total 89
2. Statele Unite 24 aur, 20 argint, 12 bronz, total 56
3. Ungaria 10 aur, 1 argint, 5 bronz, total 16
Romanul Henri Rang (calarie, dresaj individual) a obtinut medalia de argint, dupa ce a fost nevoie de o intrecere de baraj pentru desemnarea campionului. Dupa ce concurentii aflati la egalitate, germanul Kurt Hasse si romanul Henri Rang, au parcurs un nou traseu, Rang s-a clasat pe locul 2.

sursa: piatza.net