מגזין פאוורפליי

     Din 1936 şi până în 1948 Jocurile Olimpice nu au avut loc din cauza celui de-al Doilea Război Mondial

   Londra 1948 – Jocurile Olimpice sunt organizate din nou, dupa o pauza de 12 ani
Oras gazda: Londra (Marea Britanie)
Tari participante: 59
Sportivi participanti: 4.104 (309 femei, 3.714 barbati)
Probe: 136 din 17 sporturi
Festivitatea de deschidere: 29 iulie
Festivitatea de inchidere: 14 august
Jocurile au fost deschise oficial de Regele George VI
Stadion: Wembley
Juramantul atletilor: Donald Finlay
Flacara olimpica a fost aprinsa de John Mark
Germaniei si Japoniei li s-a interzis sa participe, fiind considerate raspunzatoare pentru declansarea celui de-al doilea razboi mondial. Romania s-a aflat si ea printre tarile care n-au fost prezente, motivul invocat de autoritati fiind starea dezastruoasa a economiei nationale, secatuita de razboi. SUA au avut cea mai numeroasa delegatie (415 sportivi), fiind urmata de Marea Britanie (348). De altfel, americanii au dominat aceasta editie a JO, mai ales la atletism si natatie.
Figuri celebre ale atletismului mondial s-au afirmat pentru prima oara cu prilejul JO de la Londra. Americanii Dillard (sprint), Whitfield (800 m) si Bob Mathias (decatlon), italianul Consolini (disc), ungurul Nemeth (ciocan), francezul Mimoun, belgianul Reiff si inepuizabilul ceh Zatopek (fond) au cucerit in 1948 primele lor medalii olimpice. In probele feminine, aproape omniprezenta a fost o atleta de exceptie, Francina Blankers-Koen (Olanda).
Pentru prima data in istoria JO, tara gazda nu s-a clasat in top 10.
Podiumul pe medalii:
1. Statele Unite 38 aur, 27 argint, 19 bronz, total 84
2. Suedia 16 aur, 11 argint, 17 bronz, total 44
3. Franta 10 aur, 6 argint, 13 bronz, total 29

   Helsinki 1952 – Romania a obtinut prima medalie olimpica de aur prin Iosif Sarbu la tir
Oras gazda: Helsinki (Finlanda)
Tari participante: 69
Sportivi participanti: 4.955 (519 femei, 4.436 barbati)
Probe: 149 din 17 sporturi
Festivitatea de deschidere: 19 iulie
Festivitatea de inchidere: 3 august
Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Finlandei, Juho Kusti Paasikivi
Stadion: Olimpic
Juramantul atletilor: Heikki Savolainen
Flacara olimpica a fost aprinsa de Paavo Nurmi si Hannes Kolehmainen
Helsinki a fost desemnat sa organizeze Jocurile Olimpice in detrimentul oraselor Amsterdam, Atena, Lausanne, Stockholm si al altor cinci metropole americane, Chicago, Detroit, Los Angeles si Philadelphia, la cea de-a 40-a sesiune CIO programata la 21 iunie 1947. Tot Helsinki fusese ales sa organizeze Olimpiada din 1940, dar aceasta a fost anulata din cauza celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Podiumul medaliilor:
1. Statele Unite 40 aur, 19 argint, 17 bronz, total 76
2. URSS 22 aur, 30 argint, 19 bronz, total 71
3. Ungaria 16 aur, 10 argint, 16 bronz, total 42
Romania a ocupat pozitia a 23-a in clasament, cu 4 pe medalii (1 aur, 1 argint, 2 bronz):
Aur – Iosif Sirbu (tir, pusca calibru mic 40 de focuri)
Argint – Vasile Tita (box, cat.75 kg)
Bronz – Gheorghe Fiat (box, 60 kg), Gheorghe Lichiardopol (tir, pistol viteza)

   Melbourne 1956 – Nicolae Linca a castigat primul titlu olimpic la box, performanta ce nu a mai fost egalata de niciun roman
Oras gazda: Melbourne (Australia)
Tari participante: 72
Sportivi participanti: 3.314 (376 femei, 2.938 barbati)
Probe: 145 din 17 sporturi
Festivitatea de deschidere: 22 noiembrie
Festivitatea de inchidere: 8 decembrie
Jocurile au fost deschise oficial de Ducele Philip de Edinburgh si Regele Gustav VI Adolf al Suediei
Stadionul: Melbourne Cricket Ground
Juramantul atletilor: Heikki Savolainen
Flacara olimpica a fost aprinsa de Hans Wikne si Ron Clarke
Melbourne a obtinut dreptul de a organiza Jocurile Olimpice, in aprilie 1949, in detrimentul oraselor Buenos Aires, Mexico, Montreal, dar si in dauna a sase citadele americane.
Din cauza legislatiei care restrictiona intrarea animalelor pe teritoriul australian, probele de echitatie s-au desfasurat la Stockholm (Suedia) in iunie 1956.
Podiumul pe medalii:
1. URSS 37 aur, 29 argint, 32 bronz, total 98
2. Statele Unite 32 aur, 25 argint, 17 bronz, total 74
3. Australia 13 aur, 8 argint, 14 bronz, total 35
Romania s-a clasat pe pozitia a 9-a, obtinand 13 medalii (5 aur, 3 argint, 5 bronz).
Aur – Leon Rotman (kaiac canoe, 1.000 m si 10.000 m), Dumitru Alexe, Simion Ismailciuc (kaiac canoe, 1.000 m), Nicolae Linca (box, 69 kg), Stefan Petrescu (tir, pistol viteza individual)
Argint – Gheorghe Negrea (box, 81 kg), Mircea Dobrescu (box, 51 kg), Olga Szabo-Orban (scrima, floreta individual)
Bronz – Francisc Horvath (lupte greco-romane, 57 kg), Gheorghe Lichiardopol (tir, pistol viteza individual), Elena Leustean (gimnastica, sol), Constantin Dumitrescu (box, 63,5 kg), Elena Margarit, Georgeta Hurmuzachi, Sonia Inovan, Elena Leustean, Elena Sacalici, Emilia Vatasoiu (gimnastica, echipe)

   Roma 1960 – Iolanda Balas a devenit prima campioana olimpica a atletismului romanesc
Oras gazda: Roma (Italia)
Tari participante: 83
Sportivi participanti: 5.558 (611 femei, 4.727 barbati)
Probe: 150 din 17 sporturi
Festivitatea de deschidere: 25 august
Festivitatea de inchidere: 11 septembrie
Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Italiei, Giovanni Gronchi
Stadion: Olimpic
Juramantul atletilor: Adolfo Consolini
Flacara olimpica a fost aprinsa de Giancarlo Peris.
Roma a obtinut dreptul de a organiza editia din 1960 in detrimentul oraselor Lausanne, Detroit, Budapesta, Bruxelles, Mexico si Tokyo.
Reprezentativa feminina de gimnastica a URSS a castigat 15 din 16 medalii posibile, la editia la care au cazut 73 de recorduri olimpice si 31 mondiale. Echipa masculina de gimnastica a Japoniei a castigat prima din cele cinci medalii de aur consecutive, ultima din aceasta serie fiind obtinuta la Montreal in 1976.
Abebe Bikila din Etiopia a alergat descult si castigat maratonul, devenind primul sportiv de culoare african campion olimpic.
Ciclistul danez Knut Jensen s-a prabusit in timpul cursei sub influenta amfetaminelor si a murit ulterior la spital. A fost pentru a doua oara cand un atlet a decedat intr-o competitie olimpica, dupa decesul portughezului Francisco Lazaro in timpul maratonului la Olimpiada din 1912.
Podiumul pe medalii:
1. URSS 43 aur, 29 argint, 31 bronz, total 103
2. Statele Unite 34 aur, 21 argint, 16 bronz, total 71
3. Italia 13 aur, 10 argint, 13 bronz, total 36
Iolanda Balas, supranumita “La grande bionda”, a sarit pe rand 1,77, 1,81 si 1,85 metri la inaltime din a treia incercare, devenind prima campioana olimpica a atletismului romanesc.
La a doua participare olimpica, echipa de polo a Romaniei a obtinut locul 5.
Romania a obtinut locul 11 in clasament, cu 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz)

   Tokyo 1964 – Asia intra pe harta Jocurilor Olimpice
Oras gazda: Tokyo (Japonia)
Tari participante: 95
Sportivi participanti: 5.151 (678 femei, 4.473 barbati)
Probe: 163 din 19 sporturi
Festivitatea de deschidere: 10 octombrie
Festivitatea de inchidere: 24 septembrie
Jocurile au fost deschise oficial de Imparatul Hirohito
Stadion: Olimpic
Juramantul atletilor: Takashi Ono
Flacara olimpica a fost aprinsa de Yoshinori Sakai
Tokyo a castigat dreptul de a organiza JO, dupa ce a devansat orasele Detroit, Buenos Aires si Viena, fiind pentru prima data cand Olimpiada s-a desfasurat in Asia.
Editia din 1964 a consemnat mai multe recorduri: de participare – 95 de tari, dintre care 12 si-au facut debutul olimpic la Tokyo; pe plan valoric – numeroase performante deosebite: 45 de recorduri mondiale, 76 olimpice si nenumarate nationale, ceea ce a sugerat denumirea “Tokyo- Olimpiada recordurilor”.
Podiumul pe medalii:
1. Statele Unite 36 aur, 26 argint, 28 bronz, total 90
2. URSS 30 aur, 31 argint, 35 bronz, total 96
3. Japonia 16 aur, 5 argint, 8 bronz, total 29
Atletismul a fost singurul sport in care romanii au cucerit medalii de aur, prin Iolanda Balas (saritura in inaltime) si Mihaela Penes (aruncarea sulitiei). Penes, inca o necunoscuta pe plan international (la numai 17 ani), a furnizat poate cea mai mare surpriza a Jocurilor, devenind campioana olimpica, cu o performanta de 60,54 metri, care a intrecut cu aproape un metru si recordul mondial.
Printre protagoniste s-a aflat, de asemenea, Lia Manoliu, care a cucerit medalia de bronz la aruncarea discului, dar a intrecut doua foste campioane olimpice, Olga Fikotova si Nina Ponomareva. Tot la atletism, Viorica Viscopoleanu a obtinut un onorant loc 5 la saritura in lungime.
Romania s-a clasat pe locul 14, cu 12 medalii (2 aur, 4 argint, 6 bronz)

   Mexico City 1968 – O femeie a aprins flacara olimpica pentru prima data in istorie
Oras gazda: Mexico City (Mexic)
Tari participante: 112
Sportivi participanti: 5.530 (780 femei, 4.750 barbati)
Probe: 172 din 20 sporturi
Festivitatea de deschidere: 12 octombrie
Festivitatea de inchidere: 27 octombrie
Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Mexicului, Gustavo Diaz Ordaz
Stadion: Olimpic Universitar
Juramantul atletilor: Pablo Garrido
Flacara olimpica a fost aprinsa de Norma Enriqueta Basilio de Sotelo
Jocurile au fost precedate de masacrul de la Tlatelolco, unde sute de studenti cu orientare de stanga au fost masacrati de fortele de securitate mexicane, cu 10 zile inainte de ceremonia de deschidere.
Altitudinea orasului Mexico, situat la 2.200 metri, a pus probleme de respiratie pentru numerosi atleti.
Podiumul pe medalii:
1. Statele Unite 45 aur, 28 argint, 34 bronz, total 107
2. URSS 29 aur, 32 argint, 30 bronz, total 91
3. Japonia 11 aur, 7 argint, 7 bronz, total 25
Romania a ocupat locul 10 in clasamentul general, cu 15 medalii (4 aur, 6 argint, 5 bronz):
Aur – Viorica Viscopoleanu (atletism, saritura in lungime) Lia Manoliu (atletism, aruncarea discului),
Ionel Dramba (scrima, floreta individual), Ivan Patzaichin si Serghei Covaliov (kaiac canoe, 1000 m)
Argint – Ileana Silai (atletism, 800 m), Mihaela Penes (atletism, aruncarea sulitei), Ion Monea (box, 81 kg), Ion Baciu (lupte greco-romane, 57 kg), Marcel Rosca (tir, pistol viteza individual), Dimitrie Ivanov, Anton Calenic, Haralambie Ivanov, Mihai Turcas (kaiac canoe, 1000 m)
Bronz – Calistrat Cutov (box, 60 kg), Viorica Dumitru (kaiac canoe, 500 m), Simion Popescu (lupte greco-romane, 63 kg), Nicolae Martinescu (lupte greco-romane, 97 kg), Ileana Gyulai-Drimba, Ana Pascu, Ecaterina Stahl-Iencic, Olga Szabo-Orban, Maria Vicol (scrima, floreta echipe)

   Munchen 1972 – 11 atleti israelieni au fost rapiti si ucisi de organizatia terorista “Black September”
Oras gazda: Munchen (Germania)
Tari participante: 121
Sportivi participanti: 7.170 (1.095 femei, 6.075 barbati)
Probe: 195 din 23 sporturi
Festivitatea de deschidere: 26 august
Festivitatea de inchidere: 10 septembrie
Jocurile au fost deschise oficial de presedintele RFG, Gustav Heinemann
Stadion: Olimpic
Juramantul atletilor: Heidi Schuller
Flacara olimpica a fost aprinsa de Gunther Zahn
Munchen a castigat dreptul de a organiza Jocurile Olimpice in iulie 1966 in detrimentul oraselor Detroit, Madrid si Montreal.
Jocurile Olimpice au fost umbrite de rapirea si uciderea a 11 atleti israelieni de catre organizatia terorista palestiniana “Black September”.
Podiumul pe medalii:
1. URSS 50 aur, 27 argint, 22 bronz, total 99
2. SUA 33 aur, 31 argint, 30 bronz, total 94
3. Germania de Est 20 aur, 23 argint, 23 bronz, total 66
Romania a ocupat pozitia a 13-a, cu 16 medalii (3 aur, 6 argint, 7 bronz):
Aur – Ivan Patzaichin (kaiac canoe, 1.000 m), Gheorghe Berceanu (lupte greco-romane, 48 kg), Nicolae Martinescu (lupte greco-romane, 100 kg)
Argint – Valeria Bufanu (atletism, 100 m garduri), Argentina Menis (atletism, aruncarea discului), Ion Alexe (box, 91 kg), Atanase Sciotnic, Roman Vartolomeu, Aurel Vernescu si Mihai Zafiu (kaiac canoe, 1000 m), Serghei Covaliov si Ivan Patzaichin (kaiac canoe, 1000 m), Dan Iuga (tir, pistol liber)
Bronz – Viorica Dumitru si Maria Nichiforov (kaiac canoe, 500 m), Ileana Gyulai-Drimba, Ana Pascu-Ene-Dersidan, Ecaterina Stahl-Iencic si Olga Szabo-Orban (scrima, florete echipe), Cornel Penu, Alexandru Dinca, Virgil Tale, Gavril Kicsid, Ghita Licu, Cristian Gatu, Roland Gunesch, Radu Voina, Simion Schobel, Gheorghe Gruia, Werner Stockl, Dan Marin, Adrian Cosma, Valentin Samungi, Constantin Tudosie si Stefan Birtalan (handbal, echipe), Nicolae Rotaru (tir, arma culcat), Petre Ceapura, Stefan Tudor si Ladislau Lovrenski (canotaj 2+1 rame), Victor Dolipschi (lupte greco-romane, 100 kg), Vasile Iorga (lupte libere, 82 kg)

   Montreal 1976 – Gimnasta Nadia Comaneci a obtinut sapte note de 10 si 3 medalii de aur la doar 14 ani
Oras gazda: Montreal (Canada)
Tari participante: 92
Sportivi participanti: 6.028 (1.247 femei, 4.781 barbati)
Probe: 198 din 21 sporturi
Festivitatea de deschidere: 17 iulie
Festivitatea de inchidere: 1 august
Jocurile au fost deschise oficial de Regina Elizabeta a II-a a Marii Britanii
Stadion: Olimpic
Juramantul atletilor: Pierre St.-Jean
Flacara olimpica a fost aprinsa de Stephane Prefontaine si Sandra Henderson
Montreal a obtinut dreptul de a organiza Olimpiada in mai 1970 in detrimentul oraselor Moscova si Los Angeles, care au devenit orase gazda ale JO in 1980, respectiv 1984.
Aprinderea flacarii olimpice la aceasta editie constituie un fapt inedit. Purtata de tineri sportivi greci, flacara a ajuns la Atena, pe stadionul unde s-au desfasurat intrecerile primei editii a JO moderne din anul l896. De aici, printr-un sistem special de raze laser, a fost transmisa, via satelit, direct in Canada, aprinzandu-se intr-un creuzet construit anume pentru aceasta ceremonie. Dupa deschiderea Jocurilor Olimpice, in urma unei furtuni, flacara s-a stins, iar un mebru al staff-ului a aprins-o cu o bricheta. Organizatorii au stins din nou torta si au aprins-o cu ajutorul unei flacari de rezerva.
A fost pentru prima data in istoria Jocurilor Olimpice cand tara gazda nu a obtinut nici o medalie de aur.
1. URSS 49 aur, 41 argint, 35 bronz, total 125
2. RDG 40 aur, 25 argint, 25 bronz, total 90
3. SUA 34 aur, 35 argint, 25 bronz, total 94
Nadia Comaneci, gimnasta de 14 ani, a obtinut sapte note de 10, fiind pentru prima data in istoria gimnasticii mondiale cand nota 10 a fost acordata. Din cele 4 medalii de aur ale Romaniei, 3 au fost obtinute de Nadia Comaneci. De altfel, presa internationala a denumit intrecerile de la Montreal “OLIMPIADA Nadia Comaneci”.
Este cea mai buna evolutie din istoria participarii sportivilor romani la intrecerile olimpice. Delegatia Romaniei a cuprins 166 de sportivi (107 barbati si 59 femei), participand la 11 sporturi: atletism, box, kaiac-canoe, canotaj, gimnastica, haltere, handbal, lupte, natatie, scrima si tir. Gimnastica se situeaza pe primul loc, cucerind aproape 30% din numarul de puncte si de medalii obtinute de intreaga delegatie.
Romania a ocupat locul 9 in clasament, dupa ce a obtinut 27 de medalii (4 aur, 9 argint, 14 bronz).
Aur – Nadia Comaneci (gimnastica, paralele inegale, barna, individual compus), Vasile Diba (kaiac canoe, 500 m)
Argint – Teodora Ungureanu (gimnastica, paralele inegale), Gabriela Trusca, Georgeta Gabor, Anca Grigoras, Mariana Constantin, Teodora Ungureanu si Nadia Comaneci (gimnastica, echipe), Simion Cutov (box, 60 kg), Mircea Simon (box, 81kg), Gheorghe Berceanu (lupte greco-romane, 48 kg), Nicu Ganga (lupte greco-romane, 52 kg), Stefan Rusu (lupte greco-romane, 68 kg), Gheorghe Danilov, Gheorghe Simionov (kaiac canoe, 1000 m), Cornel Penu, Nicolae Munteanu, Gavril Kicsid, Cristian Gatu, Ghita Licu, Cezar Draganita, Radu Voina, Roland Gunesch, Alexandru Folker, Stefan Birtalan, Adrian Cosma, Constantin Tudosie, Werner Stockl si Mircea Gabrovschi (handbal, echipe)
Bronz – Gheorghe Megelea (atletism, aruncarea sulitei), Nadia Comaneci (gimnastica, sol), Teodora Ungureanu (gimnastica, barna), Dan Grecu (gimnastica, inele), Vasile Diba (kaiac canoe, 500 m), Costica Dafinoiu (box, 81 kg), Alec Nastac (box, 75 kg), Victor Zilberman (box, 67 kg), Roman Codreanu (lupte greco-romane, +100 kg), Stelica Morcov (lupte libere, 90 kg), Ladislau Simon (lupte libere, +100 kg), Policarp Malahin, Larion Serghei (kaiac canoe, 500 m), Daniel Irimiciuc, Ioan Pop, Marin Mustata, Corneliu Marin si Alexandru Nilca (scrima, sabie, echipe), Ioana Tudoran, Maria Micsa, Felicia Afrasiloaie, Elisabeta Lazar si Elena Giurca (canotaj, 4+1 rame)

   Moscova 1980 – Cea mai numeroasa delegatie a Romaniei din istorie, 239 de sportivi
Oras gazda: Moscova (URSS)
Tari participante: 80
Sportivi participanti: 5.179 (1.115 femei, 4.064 barbati)
Probe: 203 din 21 sporturi
Festivitatea de deschidere: 19 iulie
Festivitatea de inchidere: 3 august
Jocurile au fost deschise oficial de presedintele URSS, Leonid Brejnev
Stadion: Central Lenin
Juramantul atletilor: Nikolay Andrianov
Flacara olimpica a fost aprinsa de Sergei Belov
Statele Unite au protestat impotriva invaziei Afganistanului de catre armata sovietica. Decizia presedintelui Jimmy Carter este urmata de 65 de tari, printre care China, R.F. Germania, Iran, Israel, Japonia si Coreea de Sud.
Podiumul pe medalii:
1. URSS 80 aur, 69 argint, 46 bronz, total 195
2. Germania de Est 47 aur, 37 argint, 42 bronz, total 126
3. Bulgaria 8 aur, 16 argint, 17 bronz, total 41
Delegatia Romaniei a fost cea mai numeroasa din istoria olimpismului romanesc, avand 239 de sportivi.
Romania a obtinut locul 7 in clasament, cu 25 de medalii (6 aur, 6 argint, 13 bronz):
Aur – Toma Simionov si Ivan Patzaichin (canoe, 1000 m), Nadia Comaneci (gimnastica, barna, sol), Sanda Toma (canotaj, simplu vasle), Corneliu Ion (tir, pistol viteza individual), Stefan Rusu (lupte greco-romane, 68 kg)
Argint – Vasile Diba, Nicusor Esanu, Ion Geanta si Mihai Zafiu (caiac, 1000 m), Petre Capusta si Ivan Patzaichin (canoe, 500 m), Nadia Comaneci (gimnastica, individual compus), Emilia Eberle (gimnastica, paralele inegale), Nadia Comaneci, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Melita Ruhn si Dumitrita Turner (gimnastica, echipe), Constantin Alexandru (lupte greco-romane, 48 kg)
Bronz – Dumitru Cipere (box, 54 kg), Valentin Silaghi (box, 75 kg), Vasile Diba (caiac, 500 m), Ion Birladeanu (caiac, 1000 m), Anghelache Donescu, Petre Rosca si Dumitru Velicu (calarie dresaj, echipe), Melita Ruhn (gimnastica, sarituri), Melita Ruhn (gimnastica, paralele), Stefan Birtalan, Iosif Boros, Adrian Cosma, Cezar Draganita, Marian Dumitru, Cornel Durau, Alexandru Folker, Claudiu Eugen Ionescu, Nicolae Munteanu, Vasile Stinga, Lucian Vasilache, Neculai Vasilca, Radu Voina si Maricel Voinea (handbal echipe), Olga Homeghi si Valeria Racila (canotaj, dublu vasle), Angelica Aposteanu, Elena Bondar, Florica Bucur, Mariana Constantinescu, Elena Dobritoiu, Ana Iliuta, Marlena Zagoni-Predescu si Rodica Frintu (canotaj, 8+1), Marius Cata-Chitiga, Valter-Corneliu Chifu, Laurentiu Dumanoiu, Gunter Enescu, Dan Girleanu, Sorin Macavei, Viorel Manole, Florin Mina, Corneliu Oros, Neculae Vasile Pop, Constantin Sterea si Nicu Stoian (volei), Petre Dicu (lupte greco-romane, 90 kg), Vasile Andrei (lupte greco-romane, 100 kg)