Revista PowerPlay

Ieri, sezonul 8 (scriptic, pentru că de fapt e a 7-a ediţie) al cupelor europene s-a încheiat, prin disputarea celor 2 finale (4, dacă punem la socoteală şi finalele pentru locurile 3), finale la care au participat şi trimişii noştri speciali, care, suportându-şi singuri majoritatea cheltuielilor, au fost foarte evazivi în materialele pe care ni le-au trimis de la faţa locului.

Aşadar…

Finala Ligii Campionilor:

Kraljevina Srbija - T.H.C. Fútbol Club 4-1 d.p.p. (0-0, 0-0)

80.000 de tifoşi au luat cu asalt Dinastija Karađorđević Arena, pentru a urmări finala dintre campioana Serbiei şi cea a Spaniei, mai bine de 80% dintre ei fiind suporteri sârbi. Se prevedea a fi o întâlnire între Goliat şi David, Kraljevina Srbija fiind considerată, de departe, cea mai bună echipă din lume la ora actuală (781.5 rating, 128 puterea echipei, 3 LC câştigate, plus un loc 2 şi un loc 3 în cele numai 6 ediţii!!!). De partea cealaltă, campioana Spaniei, jucând rolul de outsider, a declarat, prin vocea purtătorului său de cuvânt, că vrea să lase o impresie frumoasă, chiar dacă şansele la cupă sunt teoretic nule.

Sârbii au ales o formulă 4-3-1-2, cu un mijlocaş împins în spatele vârfurilor, în timp ce antrenorul spaniolilor a răspuns cu o formulă 4-1-2-1-2, cu câte un mijlocaş defensiv şi unul ofensiv, dar şi cu fundaşii şi mijlocaşii laterali strângând spre centru.

Cei care aşteptau un galop de sănătate al Kraljevinei au fost cu siguranţă dezamăgiţi, prima repriză încheindu-se alb, deşi au fost câteva ocazii, de ambele părţi, ca să nu mai vorbim de penalty-ul (corect acordat) ratat de Regimantas "Litvanac" Pavliukovas pentru sârbi (sau, dacă vreţi, apărat – întâmplător de altfel, mingea lovindu-l în picior – de José "El pulpo" María Prada).

Repriza a doua n-a adus nimic nou sub soare, sârbii continuând jocul de pase excelent, dar numai până în marginea careului advers, în timp ce T.H.C. a preferat deschiderile lungi, în adâncime, spre vârfuri, de câte ori a avut ocazia.

În minutul 89 se putea scrie istoria acestei finale, ca o mare surpriză, outsiderii beneficiind de un penalty. José "El cañonazo" Manuel Cacho a fost însă prea afectat de încărcătura emoţională a momentului şi a trimis pe lângă, declanşând uralele suporterilor!

Prelungirile aduc ocazii mai periculoase tot pentru spanioli, dar minutul 120 arată superba tabelă de marcaj tot imaculată, aşa că s-a trecut la loteria penalty-urilor, câştigată în cele din urmă de sârbi, care n-au ratat niciodată, pe când spaniolii au făcut-o de două ori: 4-1 şi Kraljevina Srbija  se abonează la trofeu, câştigându-l pentru a 4-a oară, performanţă extrem de greu de egalat!!!

În finala mică:

Pilskalna Dūmi (Letonia) – SöderSällskapet (Suedia) 5-0

Finala Cupei Cupelor

Tian 76´ers - FCWild Bears (Gomel) 2-0 (1-0)

Pe o vreme friguroasă, asezonată cu câţiva fulgi rebeli de nea (în Suedia s-a aşternut deja iarna), 24.800 de spectatori s-au înghesuit în cochetele tribune ale stadionului TIAN Center pentru a urmări această finală.

Pentru ambele echipe accederea în această fază a competiţiei reprezenta o premieră (din păcate n-a fost să fie pentru echipa noastră F.C.Tanaru Suseni), dar, prin prisma loturilor, suedezii plecau favoriţi.

O tactică interesantă şi pe undeva de neînţeles a fost aleasă de antrenorul scandinavilor (un 4-4-2, îngrămădit spre centrul terenului şi cu un vârf retras), de neînţeles spun prin prisma faptului că a preferat atacurile pe aripi, deşi şi-a aşezat jucătorii în centru, dar – mă rog – fiecare manager cu păsărelele lui. De partea cealaltă, acelaşi 3-4-1-2 pe care l-am văzut şi la Suseni, deci nimic nou sub soare.

Prima repriză a stat sub semnul echilibrului, atât ca joc, cât şi ca număr de ocazii, dar cu bieloruşii ceva mai agresivi şi mai duri, aceştia încasând nu mai puţin de 3 cartonaşe galbene înainte de pauză. Totuşi, în prelungirile primei reprize, când toţi jucătorii visau la căldurica din vestiare, mijlocaşul central Olle Lindström a prins o ghiulea de zile mari, de la nu mai puţin de 27 de metri, prinzându-l total nepregătit pe nefericitul Aleh Zholnacz, portarul oaspeţilor, aşa că la cabine suedezii intră în avantaj: 1-0.

Două înlocuiri a făcut managerul urşilor imediat după pauză, în speranţa de a reveni pe tabelă, iar în minutul 60 a mai primit un ajutor, arbitrul eliminându-l direct, destul de uşor, pe fundaşul dreapta scandinav Petri Brodin. Cu toate acestea, în minutul 69, profitând de gafele în lanţ ale fundaşilor bieloruşi, Tian loveşte decisiv, prin golgheterul său, Ricardo Revilla.

Ultimele 20 de minute au fost mai puţin spectaculoase, oboseala, dar şi jocul defensiv excelent al gazdelor, punându-şi amprenta asupra jocului.

Aşadar Cupa Cupelor pleacă din Cehia şi poposeşte pe malurile Mării Baltice (de remarcat că locul 3 al competiţiei aparţine tot Suediei!).

În finala mică:

Kronängs IF (Suedia) – FC KISS (Cehia) 2-1